"Scoala ardeleana"

Cand l-am vizitat, acum cativa ani, pentru a omagia in numele Academiei Romane pe Samuel Micu Klein, intemeietorul "Scolii ardelene", am fost susprins sa descopar o lume pe care o cunoastem doar din carti. O lume asezata, cu rosturile si cu traditiile ei, cu biserica si cu intelectualii ei seriosi si devotati, o lume, trebuie sa spun, care nu traieste in afara istoriei, dar stie sa foloseasca istoria in sprijinul spiritualitatii ei. Aici este capitala greco-catolicilor si de aici au pornit oameni invatati ca Timotei Cipariu, istorici, autori de dictionare, traducatori din Biblie, poeti si gazetari. Ca valah si ortodox neconvertit am fost bucuros sa observ ca "papistasii" sunt oameni primitori, convinsi ca noi, romanii, tragandu-ne obarsia de la Ram, nu trebuie sa stam departe de Vatican. O chestiune delicata, nu vreau s-o discut aici si, la drept vorbind, nu prea inteleg bine ce desparte pe un crestin ortodox de un crestin greco-catolic.
Am, vreau sa spun, alte criterii de a lauda "spiritul blajan" si de a fi recunoscator celor care, de la Samuel Micu Klein pana la George Barit, au format o directie in cultura noastra si au slujit-o cu stiinta de carte si o devotiune morala ce impresioneaza. Imi amintesc ca G. Calinescu spune undeva, poate in capitolul final din Istoria literaturii, ca specificul national se vede mai bine la "romanii din centru", centrul cuprinzand zona subcarpatica de-o parte si de alta. Sigur este ca Blajul si carturarii lui, mai toti fii de tarani si preoti, au contribuit decisiv la desteptarea si formarea acestui spirit. Au scris, repet, istorii ale romanilor, au adunat documente, au intocmit gramatici, au tradus cartile sacre, cum a facut episcopul Petru Pavel Aron, pe la 1760-1761, si trezeci de ani mai tarziu Samuel Micu... "Biblia de la Blaj" (1790), in traducerea celui din urma, a circulat mai bine de un secol in toate bisericile romanesti ortodoxe, greco-catolice si romano-catolice. Traducerea anterioara (coordonata de Petru Pavel Aron) a zacut pana anul trecut in arhivele romanesti. A fost tiparita, la initiativa Academiei Romane, de un grup de istorici de la Institutul "Barit" din Cluj. Un document esential pentru istoria limbii romane si, totodata, un document pentru istoria spiritualitatii noastre. Astept ca filologii romani s-o citeasca si s-o comenteze. Mai astept ceva, foarte important, si anume sa pot publica in doua sau trei volume din seria de "opere fundamentale" o antologie din scrierile reprezentantilor "Scolii ardelene". Proiectul este deja lansat, sper ca domnii academicieni Camil Muresan si Nicolae Edroiu, ajutati de colaboratorii lor, sa-l duca la capat. Nu trebuie aduse prea multe argumente in sprijinul acestei idei. Amintesc, totusi, unul: aceste scrieri, cu mici exceptii, nu mai circula azi, manualele alternative le omit, iar tinerii istorici literari nu arata nici o tragere de inima sa le studieze. Ei au devenit analisti politici si sunt preocupati, cu mai mare ravna, ca dl. Catalin Avramescu, pe cine sa elimine din Cultura si stiinta pe criterii de varsta (idee cu parfum nazist), decat sa scrie despre acei invatati si indarjiti canonici care au luptat pentru drepturile romanilor si pentru limba romana.

---

Despre autor: