O calatorie la Cernauti, prin locurile pe unde candva a pasit Mihai Eminescu: la mormantul lui Arune Pumnul, la gimnaziul "K.K. Ober-Gymnazium", la casa profesorului Arune Pumnul, unde a locuit poetul si a fost bibliotecar, la teatru, unde a urmarit
O calatorie la Cernauti, prin locurile pe unde candva a pasit Mihai Eminescu: la mormantul lui Arune Pumnul, la gimnaziul "K.K. Ober-Gymnazium", la casa profesorului Arune Pumnul, unde a locuit poetul si a fost bibliotecar, la teatru, unde a urmarit spectacolele trupei Fani Tardini...  

La inceputul lunii iunie, invitata de Universitatea Nationala "Yuri Fedkovici" din Cernauti, Catedra de Filologie Romana si Clasica si Liga Tineretului Roman "Junimea", impreuna cu un grup de studenti din anul pregatitor de la "Centrul Eudoxiu Hurmuzachi", la un festival studentesc de creatie literara "Grigore Bostan", am avut ocazia sa petrec cateva zile minunate la Cernauti. Manifestarea a fost organizata cu sprijinul Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni si Consulatul General al Romaniei.


DULCEA BUCOVINA. Despre viata lui Eminescu cu siguranta s-au scris pagini intregi. Insotita de o mare doamna, Lora Bostan, profesoara la Catedra de Filologie Romana si Clasica, am pornit la pas prin Cernauti, incercand sa deslusesc locurile si oamenii care l-au format atat ca om, cat si ca poet. Primul popas l-am facut la Liceul "K.K. Ober-Gymnazium", de pe Strada Mihai Eminescu. Desi a fost restaurata, cladirea si-a pastrat elementele arhitecturale. Pe peretele din fata, o placa memoriala cu chipul lui Eminescu, pe care scrie, in limba ucraineana, anii in care a studiat aici. A fost suficient s-o privesc. Dintr-o data m-am intors in timp, amintindu-mi descrierea publicistului Teodor V. Stefanelli, colegul si prietenul poetului: "Pe atunci purta Eminescu numele Eminovici. Parca-l vad si astazi mic si indesat, cu parul negru pieptanat de la frunte spre ceafa, cu fruntea lata, fata lungareata, umerii obrajilor putin ridicati, ochii nu mari, dar vii, colorul fetei intunecat prin care strabatea insa rumeneala sanatoasa a obrajilor. Era intotdeauna curat imbracat".
Poetul a venit la Cernauti in anii 1858-1859, pe cand avea doar 8 ani si cateva luni, deoarece pe vremuri parintii isi trimiteau odraslele in capitala Bucovinei ca sa invete carte si, vorba lui Stefanelli, sa se pricopseasca, intai in scoala primara, apoi in cea latineasca.


MEMENTO MORI. Urmatoarea oprire a fost la casa profesorului Arune Pumnul (n. 1818-m. 1866), situata pe strada ce-i poarta numele, la numarul 19. O curte plina de verdeata. In partea dreapta se inalta bustul poetului. O casa mica, cu doua ferestre la strada, cu o veranda in stanga. Casa unde se afla cunoscuta biblioteca a gimnazistilor a fost demolata. Aici a stat poetul din toamna anului 1865, cand revine la Cernauti pentru a-si continua studiile, avand grija de biblioteca. De aici, pasii nostri s-au indreptat spre cimitir la mormantul lui Arune Pumnul. Undeva pe o alee, dupa mai multe cautari, am aflat mormantul celui care a desfasurat o bogata activitate legata de cultivarea limbii si literaturii romane. In anul 1866, la moartea acestui "apostol al romanilor din Bucovina", elevii sai vor publica brosura "Lacramioarele invataceilor gimnaziasti din Cernauti la mormantul preaiubitului lor profesor Arune Pumnul". Aici vom intalni prima poezie a lui Eminescu "La mormantul lui Arune Pumnul", semnata M. Eminovici, privatist.
Plimbandu-ne putin prin "aceasta lume a mortilor", dar vie in acelasi timp, ne-am adus aminte de atatia carturari care au pornit sau au trecut prin acest spatiu binecuvantat de Dumnezeu, dar vitregit de istorie: I.G. Sbiera, fratii Hurmuzachesti, Simion Florea Marian, Ion Nestor...


Universitatea Nationala "Yuri Fedkovici"Un obiectiv absolut impresionant este Universitatea din Cernauti. O sa amintesc doar cateva date referitoare la constructia acestei opere. Cel care a proiectat aceasta capodopera a arhitecturii europene a fost arhitectul Josif Hlavca. Ea a fost realizata intre anii 1874 si 1882 ca resedinta a mitropolitilor bucovineni. Pentru inaltarea acesteia, la inceput s-au construit doua fabrici pentru caramida arsa si s-au folosit doua vararii. Inainte de folosire, varul trebuia pastrat in pamant sapte-opt ani, apoi se amesteca cu lapte dulce si albus de ou pentru a crea un liant eficace. Dificultatea si meticulozitatea care se impuneau nu au permis constructorilor sa monteze mai mult de 63 de bucati de caramida pe zi.


CrasnaIn peregrinarile prin Tara Fagilor, intr-o dupa-amiaza de inceput de vara ne-am oprit la Crasna. O veche localitate de romani de pe Valea Siretului, din raionul Storojinet, atestata documentar intr-o mentiune data de Alexandru cel Bun, la 15 iunie 1431. Am fost asteptati de crasneni, cum le place sa-si spuna, cu paine si cu sare, conform unui obicei stramosesc, si imbracati in costume populare. Primul lucru despre care ne-au povestit si ne-au dus sa-l si vizitam a fost o casa taraneasca din curtea bisercii. Ce era atat de important in aceasta casa traditionala? Aveam sa aflam. Aici, ne relateaza o profesoara din Crasna, se spune ca a poposit si a innoptat Mihai Eminescu cand se indrepta spre Putna la serbarea studentilor romani de pretutindeni. Pe acele vremuri era casa parohiala, preot fiind Samuil Piotrovschi. Astazi, aceasta casa batraneasca a devenit Muzeul "Mihai Eminescu", iar crasnenii il considera pe poet drept fiu al localitatii.


Anul 1875In toamna anului 1875, la Cernauti se serbau doua evenimente: inaugurarea Universitatii si aniversarea a 100 de ani a incorporarii Bucovinei la Austria. Din amintirile pretioase ale lui Teodor V. Stefanelli aflam ca in aceste zile revenise pe plaiurile bucovinene si Mihai Eminescu: "... Locuiam in Strada Lumii noua. Seara, inaintea serbarii, ma trezesc deodata cu Eminescu, care sosise din Iasi, aducand cu sine in birja un cogemite ladoi de lemn de o greutate foarte mare...". Si bineinteles fiind aici l-a rugat pe prietenul sau sa-l insoteasca la mormantul profesorului Arune Pumnul si la casa unde a stat si s-a format spiritual, cand a invatat la Cernauti. Ajungand acolo i-a zis lui Stefanelli: "Uite, acolo am locuit eu si in casuta cea mica era si biblioteca studentilor romani, la care am fost si eu bibliotecar un timp...".



OMAGIU. Statuia poetului din bronz, din centrul orasului Cernauti, realizata de D. Golcovski


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.