Raportorul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Dick Marty, sustine ca in Romania si Polonia au existat centre de detentie pentru suspectii de terorism.

Dick Marty a prezentat vineri a doua parte a raportului despre transportul suspectilor de terorism de catre CIA si existenta unor centre secrete de detentie in Europa. Raportul a fost adoptat de comisia juridica si pentru drepturile omului a APCE si va fi dezbatut, pe 27 iunie, in plenul APCE, la Strasbourg. Adunarea Parlamentara este formata din 318 reprezentanti ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Ministerul Afacerilor Externe roman a reactionat imediat, considerind "regretabil" faptul ca raportorul sustine ca "in Romania au existat inchisori secrete". Actualul raport, ca si precedentul, din 2006, nu aduce nici o proba care sa confirme aceste acuzatii, cu exceptia unor "surse", nenominalizate, a caror credibilitate nu poate fi estimata. MAE spune ca autoritatile romane nominalizate in raport vor raspunde acestor alegatii si isi declara disponibilitatea de a coopera cu raportorul Consiliului Europei, asa cum a procedat si pina acum.

De asemenea, Ministerul Apararii roman a facut vineri citeva precizari legate de acest raport. MAp sustine ca la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu, din judetul Constanta, nu a existat niciodata vreun centru de detentie, roman sau strain. Baza fost vizitata de reprezentanti ai presei nationale si internationale, parlamentari si experti straini. Ministerul aminteste ca acuzatiile in acest caz au fost anchetate de Parlamentul roman, care a ajuns la concluzia ca nu au existat baze secrete americane in Romania sau facilitati pentru detinerea unor prizonieri. Se mai precizeaza in comunicat ca Directia de Informatii Militare (DIM) - J2, inclusiv conducerea sa, nu a fost implicata nici un moment in operatiuni legate de transferurile sau transporturile aeriene americane, indiferent de natura acestora, iar Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA) si DIM nu au responsabilitati pentru a acorda drept de survol sau executarea de escale tehnice aeronavelor traine. Pe de alta parte, conform legii, DGIA, ca structura a MAp, este subordonata direct ministrului civil si este supusa controlului parlamentar exercitat prin comisiile de specialitate, precizeaza sursa citata.

Marty sustine ca oficiali polonezi si romani de rang inalt erau la curent si pot fi considerati responsabili pentru operatiunea inchisorilor secrete CIA din tarile lor. Raportul ii mentioneaza din Romania pe presedintii Ion Iliescu si Traian Basescu, pe Ioan Talpes, fost consilier prezidential, pe fostul ministru al apararii Ioan Mircea Pascu si pe Sergiu Medar, fost sef al Directiei de Informatii a Apararii, printre cei care au facilitat escalele avioanelor CIA in Romania. Raportul afirma ca Directia condusa de Medar a ascuns aceste informatii, fiind singurul serviciu secret care actioneaza ca Securitatea, fara control parlamentar sau civil. In Polonia stiau fostul presedinte Aleksander Kwasniewski, directorul Biroului national de securitate, Marek Siwiec, ministrul apararii, Jerzy Szmajdzinski si directorul serviciilor militare de informatii, Marek Dukaczewski.

Rolul lui Sergiu Medar a fost unul special, el fiind singurul care a ramas in functie un an dupa terminarea mandatului presedintelui Iliescu. Relatiile sale apropiate cu presedintele Traian Basescu sint demne de atentie, mentioneaza raportorul Consiliului Europei. Dupa ce a ajuns la Cotroceni, in decembrie 2004, primul decret prezidential a fost cel privind acordarea unei stele de general in plus lui Sergiu Medar, acesta devenind general-locotenent si fiind numit, in 2005, consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, iar in 2006 primul sef al Directoratului National pentru Securitate. "Sint importante relatiile de incredere si pastrarea secretului, asa cum se subliniaza si in documentele de politica de securitate ale NATO", arata raportul.

Presedintele Ion Iliescu a negociat si semnat, pe 30 octombrie 2001, ceea ce autoritatile romane descriu ca "SOFA Suplimentar 105 –Acord intre Romania si SUA privind statutul fortelor americane in Romania". Pe linga un acord NATO de acelasi tip, spun autoritatile de la Bucuresti, acest document reglementa "jurisdictia si responsabilitatile legale ale armatei unei tari fata de cealalta", fiind vorba, de fapt, despre reglementarea statutului fortelor SUA in Romania, sustine Dick Marty. Un alt acord a fost semnat mai recent, pe 6 decembrie 2005, acesta referindu-se la activitatile bazelor militare ale SUA in citeva poligoane si unitati ale Armatei Romane.

Conform documentului citat, Washingtonul a ales Romania si Polonia pentru aceste operatiuni pentru ca erau "vulnerabile din punct de vedere economic, ieseau din perioade de tranzitie dificile si depindeau de sustinerea americanilor pentru dezvoltarea lor strategica". In plus, erau nerabdatoare sa-si asigure un statut de membru NATO important si prieten al SUA. Pentru escalele din Romania a fost folosit Aeroportul "Mihail Kogalniceanu", unde prizonierii erau si interogati.

Raportul subliniaza ca CIA a incheiat "intelegeri de operare" cu guvernele din Varsovia si Bucuresti pentru ca aceste doua tari sa gazduiasca centre de detentie pentru prizonieri valorosi. Polonia si Romania au fost de acord sa asigure facilitatile pentru aceste inchisori secrete, cel mai inalt grad de securitate si garantii de neingerinta. In Polonia si Romania oficiali cu rang inalt au oferit garantii ca serviciile lor nationale de informatii sint de incredere si pastreaza caracterul secret al operatiunii. CIA a limitat la minim numarul omologilor polonezi si rusi care stiau amanunte legate de operatiune. In ambele tari, CIA a lucrat cu agentiile militare de informatii, care ofereau garantii mai mari de pastrare a secretului decit omologii lor civili.

Din prima jumatate a anului 2003, Polonia a gazduit unii dintre cei mai importanti prizionieri CIA, printre care membrii al-Qaeda Abu Zubaydah si Khalid Sheikh Mohammed, cel care a planuit atentatele de la 11 septembrie 2001. Ambii au fost supusi la "tehnici brutale de interogare". In Polonia, cursele aeriene CIA au folosit aeroportul Szymany. Avioanele CIA erau primite la capatul pistei, unde nu se putea vedea din terminal, de catre o echipa de americani. Prizonierii erau bagati in dubite si dusi prin paduri la baza de antrenament Stare Kiejkuty, unde erau inchisi.

Operatiunea din Romania a avut loc din 2003 pina la jumatatea lui 2005, aici fiind adusi prizonieri de o mai mica importantta.

Marty a spus ca informatiile sale provin de la surse din serviciiile de informatii americane, poloneze si romane, dar a recunoscut ca nu a vazut nici un text al unui acord precis cu Varsovia sau Bucurestiul pe aceasta tema.

Comisia Europeana a cerut vineri statelor UE acuzate ca au gazduit inchisori secrete CIA sa demareze urgent anchete independente si sa se asigure ca victimele primesc compensatii. Purtatorul de cuvint al Comisiei, Friso Roscam Abbing, a declarat ca este, "intr-adevar, foarte ingrijorat" de raportul Consiliului Europei, potrivit caruia Polonia si Romania au gazduit inchisori secrete CIA in perioada 2003-2005. Potrivit lui Abbing, CE considera ca extradarile extraordinare care vizeaza persoanele suspectate de terorism, trimise in tari unde exista riscul sa fie torturate, sint ilegale potrivit legislatiei europene si lezeaza lupta impotriva terorismului.

In 2005, comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, avertiza ca statele europene care au participat la programul secret derulat de agentia americana de informatii risca "sanctiuni grave, inclusiv suspendarea dreptului de a vota in cadrul Consiliului European".

Proiectul de rezolutie al APCE, adoptat vineri de Comisia juridica si pentru drepturile omului, cere statelor membre sa clarifice actiunile serviciilor secrete si sa acorde compensatii victimelor acestor actiuni. Parlamentele si autoritatile judiciare ale statelor membre CoE sint solicitate sa clarifice - prin reducerea la minim a restrictiilor asupra transparentei justificate prin secretul de stat sau siguranta nationala - actiunile secrete ale serviciilor pe teritoriul propriu referitoare la detentia sau transferul de prizonieri. Pe de alta parte, autoritatile trebuie sa se asigure ca victimele unor astfel de evenimente primesc compensatii, iar mass-media trebuie sa joace, in continuare, rolul de "campion al transparentei, adevarului, tolerantei, al drepturilor omului si demnitatii".

Cronologie:

Cotidianul american "Washington Post" a publicat, pe 2 noiembrie 2005, un articol in care sustinea ca, dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, CIA a infiintat o retea secreta de inchisori pe teritoriul unor tari din estul Europei si din alte zone, pentru interogarea unor membri importantti ai al-Qaeda.

Human Rights Watch (HRW) a indicat, o zi mai tirziu, Polonia si Romania drept locuri sigure ale unor inchisori secrete administrate de CIA. Organizatia a ajuns la aceasta concluzie dupa studierea documentelor de zbor ale unui avion Boeing 757, cu seria N313P, care, in 2003, a aterizat la Constanta venind direct de la Kabul. Deputatii europeni solicita o ancheta in legatura cu inchisorile secrete ale CIA. Romania neaga existenta unor astfel de centre de detentie pe teritoriul sau.

In 4 noiembrie 2005, conducerea Aeroportului "Mihail Kogalniceanu" din Constanta anunta ca nici una dintre aeronavele despre care presa internationala a relatat ca ar fi transportat prizonieri nu a operat pe aeroport. Administratia americana cere organizarea unei anchete interne privind modalitatile prin care "Washington Post" si Human Rights Watch au obtinut informatiile clasificate privind cursele avioanelor CIA. Dick Marty a fost desemnat, pe 7 noiembrie 2005, de Comisia pentru afaceri juridice a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), raportor pentru investigarea acuzatiilor in acest domeniu. Fostul director al CIA Stansfield Turner (1977- 1981) a confirmat, tot in luna noiembrie, existenta unor inchisori secrete in afara granitelor SUA. In luna decembrie, secretarul de stat american, Condoleezza Rice, recunoaste ca SUA au transportat suspecti de terorism cu avioane ale CIA pentru a fi anchetati, dar neaga ca ar fi fost dusi in state care practica tortura. Autoritatile romane au anuntat atunci ca permit cercetari in toate obiectivele suspectate ca ar gazdui centre CIA pe teritoriul Romaniei.

In aceeasi perioada, Parlamentul European decide sa deschida o ancheta asupra acuzatiilor refritoare la zborurile CIA. Pe 7 iunie 2006, Consiliul Europei declara ca are dovezi solide ca Romania si Polonia au permis CIA sa infiinteze inchisori secrete pe teritoriile lor. O saptamina mai tirziu, secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, publica un raport privind acuzatiile legate de transferurile ilegale de detinuti in Europa, in baza raspunsurilor solicitate din partea a 37 de tari membre ale organizatiei.

Pe 16 iunie 2006, presedintele Comisiei parlamentare romane de ancheta, senatorul Norica Nicolai, sustine ca exista date clare ca avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile romanesti exclusiv din motive tehnice si ca in Romania nu exista inchisori pentru suspecti de terorism.

Parlamentul European a adoptat, in iulie 2006, un raport provizoriu care reproseaza guvernelor europene pasivitatea fata de transferurile presupusilor teroristi, efectuate de CIA in Europa, considerind "putin credibil" ca unele dintre ele sa nu fi stiut despre respectivele operatiuni.

In februarie 2007, dupa o vizita de documentare in Romania, o comisie a Parlamentului European ajunge la concluzii similare cu cele ale lui Dick Marty, afirmind ca tarile europene au ignorat extradarile extraordinare efectuate de CIA pe teritoriul lor.

Raportul integral in limba engleza poate fi citit pe site-ul APCE http://assembly.coe.int/CommitteeDocs/2007/EMarty_20070608_NoEmbargo.pdf

Citeste in continuare: Basescu crede ca Dick Marty e putin plecat cu pluta

Autoritatile de la Bucuresti resping acuzatiile lui Dick Marty si se pregatesc sa conteste raportul in momentul in care acesta va fi adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.