Noul contract colectiv de munca al jurnalistilor nu are putere de lege

Jurnalistii cu studii superioare nu vor putea primi mai putin de 1.100 de lei pe luna. Prevederile salariale ale noului contract colectiv de munca risca sa falimenteze insa companiile media de talie mica.

Salariatii din presa cu studii medii vor primi un salariu de baza minim de 550 de lei, iar celor care lucreaza in zilele libere sau in sarbatorile legale li se va oferi un spor de 100% din salariul de baza. Semnat vineri de organizatiile patronale si sindicale din domeniu, contractul colectiv de munca mai prevede un salariu minim pentru jurnalisti in 2007 cu 25% mai mare fata de salariul minim pe economie negociat la nivel national, relateaza NewsIn.

Fata de intelegerea semnata anul trecut, angajatii din presa vor putea cere decontarea cheltuielilor de deplasare atit pentru ei, cit si pentru familie, in cazul in care sint chemati la munca din concediu. O data cu noul contract, concursurile de angajare nu se vor putea desfasura in lipsa unui membru de sindicat sau a unui reprezentant al salariatilor in comisia de examinare. Jurnalistii care fac deplasari in teritoriu vor primi, la rindul lor, un spor de mobilitate egal cu cinci procente din salariul lunar pentru cel putin zece zile cumulate de absenta din redactie.

Pentru semnarea noii intelegeri, patronatele au fost reprezentate de Uniunea Sindicala a Patronatului Roman, de Patronatul Presei din Romania - Romedia si de Departamentul de proprietari al Clubului Roman de Presa, in timp ce portavocea sindicatelor a constituit-o Uniunea Sindicala MediaSind.

Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani, "traduce" pentru Codidianul plusurile si minusurile noului contract. "Noile cuantumuri salariale nu vor fi foarte usor de suportat de companiile de media. Aceste avantaje pentru jurnalisti s-ar putea intoarce la un moment dat impotriva lor, daca companiile pentru care lucreaza sustin asemenea avantaje salariale. Ne putem trezi cu situatii de faliment ale acestora. Ca sa faca fata prevederilor legale, vor prefera sa lucreze cu personal fara diploma sau vor continua plata pe drepturi de autor. Aceasta din urma e o forma legala, dar subrezeste pozitia jurnalistului ca angajat si ideea de redactie, pentru ca un jurnalist platit pe drepturi de autor este un freelancer", spune Avadani.

Prezent la negocieri, Mihai Tatulici, reprezentantul Realitatea TV in CRP, si-a declarat pentru MEDIAFAX rezerva fata de contract, deoarece nu s-a obtinut introducerea normelor de autoreglementare a relatiilor profesionale intre patroni, editori si jurnalisti. Si presedintele CRP, Cristian Tudor Popescu, isi exprima, pentru Cotidianul, deceptia fata de excluderea acestor norme. "Documentul putea capata putere de lege si putea fi apelabil in justitie. In acest fel, un patron nu ar mai fi putut face ce vrea el cu ziaristii, iar acestia ar fi fost obligati sa se miste in niste reguli stabilite si cunoscute cind isi fac meseria. Exista inca, tocmai de aceea, practici de folosire si presare a jurnalistilor pentru a sustine campanii indelungi indreptate impotriva unei persoane sau a unei grupari sau probleme ale presei, precum cazul OTV, in care sint anchetati si judecati oameni la televizor, urmind apoi a fi linsati de populatie", declara Cristian Tudor Popescu.

Atentia ar trebui sa mearga catre implementarea puternica a acestor documente de autoreglementare si nu catre legalizarea lor, considera insa Avadani. "A existat anul trecut discutia daca documentele de autoreglementare sa fie atasate unui document cu putere de lege. Daca voiam o lege privind atitudinea deontologica a jurnalistilor, faceam o lege. Sint insa chestiuni de finete, de interpretare, iar legea nu e un instrument suficient flexibil pentru asa ceva", sustine directorul CJI.

Un nou alineat din contractul semnat vineri stabileste coeficientii de ierarhizare pentru o serie de categorii de salariati media, prevazuti de asemenea si in contractul colectiv de munca negociat la nivel national.

---

Despre autor: