Scandalul inchisorilor CIA se intoarce

Iliescu, Talpes, Medar, Pascu si Basescu, acuzati de Dick Marty
Scandalul activitatilor ilegale ale Agentiei Centrale de Informatii (CIA) in Europa revine in actualitate odata cu prezentarea, in Comisia pentru Afaceri Juridice si Drepturile Omului, a Consiliului Europei (APCE), a celei de-a doua parti a raportului semnat de Dick Marty.


La inceputul acestei luni, Dick Marty, raportorul APCE, anunta ca cea de-a doua parte a raportului care trateaza activitatile ilegale ale CIA in Europa se va axa, in principal, pe problema inchisorilor secrete, unde CIA ar fi ascuns, pentru diverse perioade de timp, mai multi detinuti considerati periculosi, capturati in tari care arboreaza terorismul, de genul Irakului si Afganistanului.  Printre tarile vehiculate la inceputul scandalului (declansat la finele lui 2005 de catre cotidianul american Washington Post si organizatia Human Rights Watch) s-a aflat si Romania, tara aliata Statelor Unite in campania mondiala impotriva terorismului. Marty acuza direct Bucurestiul de compromitere a investigatiei, fara insa a aduce dovezi concludente in acest sens. "Persoanele pe care le-am intalnit erau terorizate de ideea ca declaratiile lor ar putea aduce daune tarii. In special in Romania, unde devenise o problema de interes national sa nu spui nimic care poate pune in pericol aderarea la UE", a declarat Marty la inceputul acestei luni.   LIDERII. Raportul pe care Dick Marty il va sustine in Comisia pentru Afaceri Juridice si Drepturile Omului din cadrul APCE, din care Jurnalul National va prezinta cateva extrase, ii responsabilizeaza pe fostul presedinte Ion Iliescu, pe actualul sef al statului, Traian Basescu, pe fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala Ioan Talpes, pe fostul ministru al Apararii Ioan Mircea Pascu si pe fostul sef al Serviciului de Informatii al Armatei Sergiu Tudor Medar.  "Pe parcursul mai multor luni de investigatii, echipa noastra a purtat discutii cu numeroase surse din Romania, inclusiv cu surse civile si cu agenti ai serviciilor de informatii militare, cu oficiali ai statului si cu autoritati locale, precum si cu oficiali de rang inalt, care detineau informatii de prima-mana cu privire la operatiunile CIA pe teritoriul Romaniei", se arata in document. Pe baza acestor discutii, mai scrie Dick Marty, ancheta a concluzionat ca oficialii sus-citati "stiau, au autorizat si au fost responsabili pentru rolul Romaniei in activitatile CIA legate de inchisorile secrete din afara teatrelor de operatiuni", aflate pe teritoriul tarii noastre. Marty sustine ca Iliescu si Talpes au condus, intre 2003-2005, mai multe sedinte CSAT, unde au omis sa abordeze problema parteneriatului cu CIA cu ceilalti membri ai CSAT, care "nu trebuiau sa stie". "Aceste criterii excludeau posibilitatea ca majoritatea oficialilor civili din Guvernul Romaniei sa aiba aceleasi informatii. In mod similar, directorii serviciilor de invormatii civile, SRI si SIE, nu au fost informati despre detaliile operative(...)", continua raportorul.MEDAR, O ATENTIE APARTE. "Ni s-a spus ca cei care detineau aceste informatii pe partea militara, fostul ministru Pascu si generalul-locotenent Medar, au ascuns importante activitati operative fata de inalti oficiali din Armata si din structurile de forta. Potrivit surselor noastre, cooperarea cu America in contextul relatiilor cu NATO a fost folosita ca o perdea de fum in spatele careia au fost ascunse operatiunile din programul CIA".
Rolul lui Sergiu Medar in aceasta privinta merita o atentie speciala, se mai arata in raport.  "Dintre cele patru zone oficiale ale statului in care anumite persoane aveau informatii despre programul CIA, Medar a fost singurul oficial care a trecut de la presedintele Iliescu la presedintele Basescu. Medar a ramas seful structurii J2 din Statul Major General (n.r. - Directia Informatii Militare) pentru inca un an de la preluarea puterii de catre presedintele Basescu in 20 decembrie 2004. Intr-adevar se pare ca Medar a ramas in fucntie pe tot parcursul intregului scandal legat de inchisorile secrete din Europa, despre care noi credem ca a izbucnit in noiembrie sau inceputul lui decembrie 2005", adauga raportul lui Marty.  "Merita, de asemenea, comentata relatia apropiata a generalului-locotenent Medar cu actualul presedinte Basescu. Cand Basescu a preluat functia, in decembrie 2004, primul decret prezidential a fost de inaintare a lui Sergiu Tudor Medar la gradul de general de trei stele. In 2005, Basescu l-a numit pe Medar consilier pe probleme de securitate nationala si in 2006 l-a ales sa fie primul sef al comunitatii nationale de informatii. Relatiile de incredere, loialitate si familiaritate sunt vitale pentru a pastra secretul, asa cum specifica in mod foarte clar politica de securitate a NATO", completeaza autorul documentului.TALPES, O FIGURa ACTIVA. Marty aminteste ca Ioan Talpes, consilierul prezidential din acea perioada pe probleme de securitate nationala, "a fost de asemenea o figura activa in problema inchisorilor CIA inca de la inceput". Potrivit surselor nedenumite citate in raport, "Talpes a indrumat fiecare decizie politica a presedintelui Iliescu in problemele legate de integrarea in NATO si de relatiile bilaterale cu SUA.  Chiar ni s-a sugerat ca Talpes a fost autorul ideii de a oferi agentiilor americane facilitati pe pamant romanesc pentru activitati in sprijinul razboiului impotriva terorismului. Dupa decembrie 2004, desi Talpes nu a mai detinut functia de consilier presedintial pe probleme de securitate nationala, el a devenit repede presedinte al Comisiei de Aparare din Senat, ceea ce inseamn ca el exercita, cel putin teoretic, un control parlamentar asupra succesorului sau aflat in functia de consilier". "Mai multe dintre sursele noastre din Romania au comentat ca au fost mandre sa fi ajutat Statele Unite sa detina in detentie teroristi considerati periculosi, nu numai ca un gest al sentimentului pro-american, dar si pentru ca ei considerau ca era in interesul Romaniei".
"Cei implicati in program au mai povestit ca Statele Unite le-au recunoscut contributia individuala peste cativa ani: o parte a oficlailor romani au fost invitati la cartierul genera al CIA din Langley, Virginia, unde au primit medalii; majoritatea au ajuns sa si cunoasca figuri-cheie din Administratia Bush si cel putin un grup de inalti oficiali ai Bucurestiului a primit multumiri personale din partea presedinelui Bush, in Biroul Oval".  O MIZA MARE. In capitolul "Anatomia transferurilor si a detentiilor secrete ale CIA in Romania", documentul precizeaza: "Cand Administratia SUA a incercat sa infiinteze inchisori secrete in Romania - oferindu-si in schimb sprijinul consistent pentru accesul rapid al Romaniei in Alianta Nord-Atlantica - s-a bizuit pe legaturile-cheie pe care le avea in tara pentru a prezenta cazul fostului presedinte Iliescu. Asa cum ne-a declarat un inalt oficial roman, care a fost implicat activ in negocieri,presedintelui i s-a propus ca noi sa oferim protectie totala Statelor Unite din punct de vedere al informatiilor. Nimeni din Romania nu trebuia sa afle de activitatile CIA". Din discutiile aprofundate cu surse romane, continua Dick Marty, am inteles ca modalitatea de protectie ceruta de CIA a fost pentru ca ofiterii din cadrul serviciilor de informatii militare sa creeze spatii sau zone in care securitatea fizica si secretul CIA sa fie protejate complet, chiar si fata de interventia altor servicii romane de informatii. O sursa din serviciul de informatii militare descria notiunea de a€žzona protejata" astfel: "Noi eram cei responsabili pentru securitatea propriu-zisa a operatiilor CIA. Este imposibil pentru noi romanii sa intre sau sa vada inauntrul zonei. Americanii pot sa vina si sa plece fara interferenta, fara restrictii. Orice e posibil. Este normal pentru ca ei sunt aliatii nostri, americanii, da." Raportorul APCE apreciaza ca "in timpul perioadei de ancheta - din 2002 in 2005 - sectorul civil al aeroportului Mihail Kogalniceanu l-a avut un director general cu o experienta formidabila civila si militara. Colonelul in rezerva Mircea Dionisie, fostul comandant al bazei militare aeriene de la Mihail Kogalniceanu in era comunista, de dinainte de 89. el s-a intors la aeroport in 2002 si a devenit director general al aeroportului civil, acum cunoscut ca Aeroportul International Mihail Kogalniceanu Constanta. Colonelul in rezerva Dionisie a stat in aceasta pozitie pana la 12 iulie 2005 si, de aceea, a supravegheat totalitatea zborurilor inspre si dinspre baza Mihail Kogalniceanu, miscarile exacte privind transferul detinutilor CIA, pe care ancheta mea a incercat sa le identifice".


J2. Marty mai sustine ca potrivit surselor pe care le-a investigat, "subunitatea relevanta din cadrul DGIA (Directia Generala de Informatii a Armatei), care a lucrat cu CIA in cadrul operatiunilor sale clandestine a fost Directia de Informatii si Reprezentare Militara (DIRM), cunoscuta ca Unitatea J2", adica exact unitatea condusa de generalul Medar. "Aceasta unitate nu a fost implicata in transportul, detinerea sau interogarea nici unui detinut, din moment ce acestea erau sarcini indeplinite doar de americani - dar, potrivit unui ofiter roman, responsabilii J2 au cooperat si au pus la punct cele necesare pentru a satisface nevoile personalului CIA". Dick Marty spune ca serviciile de informatii militare sunt supravegheate doar de Ministerul Apararii, prin intermediul Directiei Generale de Informatii a Apararii, spre deosebire de celelalte servicii de informatii civile, care sunt sub control parlamentar. "Contrar cerintelor NATO, tinand cont de compatibilitatea cu structurile NATO si avand in vedere ceirntele de aderare la NATO, majoritatea serviciilor de informatii militare adesfasoara o activitate secreta pe principiul nevoii de a sti", se mai arata in raport.  Documentul mai precizeaza ca "membri ai Directiei de Informatii Militare au participat la Comandamentul pentru Operatii Intrunit, care - dupa cum ne-au confirmat surse americane - a primit vizite de la ofiteri operativi de la Centrul Contraterorism al CIA, intre februarie si iunie 2003. In timp ce perioada de patru luni a Operatiunii Iraqi Freedom de la baza Mihail Kogalniceanu a fost caracterizata ca o activitate militara de suport a operatiilor militare, relatiile formate si stranse intre membri ai respectivelor servicii de informatii - deopotriva individual si colectiv - erau indispensabile in contextul razboiului impotriva terorismului".

---

Despre autor: