Mare parte din banii strinsi la buget stau necheltuiti de majoritatea ministerelor, desi, atunci cind vine vorba de nerealizari, prima scuza e lipsa banilor. „Campionii" sint ministerele Comunicatiilor, Educatiei si Sanatatii.

Scolile ar putea arata mai bine dacabanii ar si ajunge la ele. Alocatiile bugetare sint foarte slab folosite, potrivit Notei privind executia bugetului consolidat in perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2007, intocmita de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF). „Analiza cheltuielilor pe principalii ordonatori de credite finantati din bugetul de stat indica un grad foarte redus de utilizare a alocatiilor bugetare (sub 20%) la un numar de 12 ordonatori", se arata in documentul semnat de Varujan Vosganian si prezentat ieri in Guvern, dar nefacut public. Banii, proveniti din taxele si impozitele platite de cetateni, zac necheltuiti mai peste tot. Ministerul Educatiei si Cercetarii a cheltuit doar 43,8% din alocarile pe primele patru luni ale anului, Ministerul Sanatatii doar 56,1%, Ministerul Economiei si Finantelor - 66,1%, Ministerul Agriculturii - 67,4%, Ministerul Transporturilor - 68,1%, Ministerul Mediului - 51,9%, Ministerul Educatiei - 43,8%, iar Ministerul Comunicatiilor a cheltuit doar 24,3% din cit putea sa cheltuiasca in primele patru luni ale anului.

Pe ansamblul bugetului de stat, s-au cheltuit doar 77,5% din sumele alocate, iar in acest indice intra si contributia substantiala a Romaniei la bugetul Uniunii Europene. „Se inregistreaza dinamici superioare mediei, respectiv 34,4% comparativ cu perioada similara din 2006 la bugetul de stat, un factor determinant reprezentindu-l plata contributiei tarii noastre la bugetul european (situata la 0,4% din produsul intern brut, respectiv 1,4 miliarde de lei)", potrivit Notei MEF.

In document se mai arata ca se mentine un grad de realizare „extrem de redus" la tragerile de creditele externe contractate de ministere, respectiv 10,6% din estimarile anuale, precum si la fondurile externe nerambursabile, de numai 5,6%.

Solicitat sa comenteze datele, MEF sustine ca a avut o abordare „prudenta, pentru evitarea oricaror derapaje care ar putea conduce la o depasire a deficitului de 3% din PIB, prevazut de tratatul de la Maastricht". MEF ne-a mai transmis ca, dimpotriva, cheltuielile de capital (investitiile) au crescut cu 78% fata de perioada similara a anului trecut si ca n-au scazut decit cheltuielile de personal si cele pentru bunuri materiale si servicii. Oficialii ministerului au admis totusi ca ar putea fi vorba si de o lipsa a proiectelor finantabile, in lipsa carora nu se pot cheltui banii.

Cei de la Ministerul Mediului recunosc ca n-au cheltuit sumele pentru ca n-au avut pe ce. Valentin Blanaru, purtatorul de cuvint al institutiei, a declarat ca banii necheltuiti sint destinati cofinantarii proiectelor de mediu. Ei nu au fost cheltuiti pe motiv ca firmele nu au efectuat lucrarile de mediu. „Exercitiul bugetar se va termina in luna mai a anului viitor. Pina atunci vom cheltui toate fondurile", spune Blanaru. Ministerul putea cheltui 426 de milioane de lei, dar a utilizat doar jumatate, adica 221 de milioane. (A.E.)

Mihail Hardau, fostul ministru al Educatiei pina in prima decada a lui aprilie, spune ca nu este o foarte mare problema. „Nu este asa de grav. Exista o inertie. Pina se fac licitatii, pina le dai banii. Sint proceduri care se intind in timp. Inainte sa plec eu, 80-90% din sume au fost impartite. Dar bineinteles ca pentru un proiect nu dai toti banii odata. Banii se pot risipi foarte usor", spune fostul ministru. In primele patru luni ale anului, Educatia putea cheltui 3,4 miliarde de lei, dar a utilizat doar 1,5 miliarde. (I.G.)

Cei de la Agricultura dau vina pe intirzierea legilor. „S-a intirziat putin pentru ca am asteptat raspunsurile de la Comisia Europeana pentru a ne permite sa acordam ajutoare de stat pentru zootehnie. Aveam nevoie de acordul lor pentru a emite anumite acte normative. Din cauza aminarii raspunsului lor, s-a intirziat si adoptarea HG care prevedea ajutoarele sociale", a spus fostul ministru al Agriculturii Dan Motreanu. La rindul sau, Sorin Chelmu, secretarul general al ministerului, a mai dat exemplul acordarii intirziate a sprijinului pentru zootehnie, din aceeasi cauza: pentru primele doua luni plata se va face in iunie. (M.R.)

Radu Berceanu, ministru al Transporturilor pina in aprilie, spune ca astfel de calcule sint incorecte. „Banii se pot cheltui oriunde de abia din martie. Pina atunci se fac cheltuieli doar in avans, in special pentru salarii. Sint mecanisme birocratice prin care banii trec mai intii de la Ministerul Finantelor la cele de linie, apoi la companii", spune Berceanu. In al doilea rind, la Ministerul Transporturilor, spre deosebire de alte ministere, activitatea este sezoniera. „Sint multe contracte la care platesti doar dupa realizare, dupa mai multe luni", spune Berceanu. (D.C.)

„Banii sint imobilizati in licitatii incepute si neterminate, majoritatea din cauza contestatiilor, iar pe masura ce se va rezolva problema licitatiilor, ei vor fi cheltuiti", a declarat ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu. (O.P.)

Coruptia a virusat fondurile europene Un raport despre transparenta fondurilor europene arata ca faza cea mai sensibila a unui proiect este selectarea ofertelor.

Conflictul de interese, incapacitatea autoritatilor, beneficiarii „versati", nepotismele si lipsa de transparenta sint principalele „boli" identificate intr-un raport despre fondurile europene, realizat de Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia cu finantarea Open Society Institute. Raportul s-a facut in baza unui studiu ce a vizat fondurile europene obtinute in regiunile sud si sud-est, autorii intervievind 180 de subiecti, atit beneficiari ai fondurilor, cit si autoritati. Principalele probleme apar, spun autorii raportului, in faza de selectare a ofertelor, care are un grad de vulnerabilitate de 33%. De exemplu, in ce priveste influenta politica exercitata asupra deciziilor evaluatorilor, 45% dintre beneficiari considera ca exista influenta politica in mare si foarte mare masura. Vulnerabilitatea in faza de implementare a proiectelor a fost cuantificata la 27%, iar aceasta presupune servicii/lucrari sub standardele de calitate, coordonatori de proiecte nepregatiti, nereguli permise de legislatia stufoasa in domeniu.

In faza de pregatire a licitatiilor apar aproape la fel de multe nereguli (27%), in studiu fiind retinuta in special lipsa de confidentialitate a informatiilor. Nici monitorizarea si evaluarea proiectelor nu sint lipsite de hibe (17% vulnerabilitate), intrucit monitorizarea si controlul ajung sa coste uneori mai mult decit proiectul in sine, iar calitatea evaluatorilor nu este intodeauna cea asteptata. „Problemele insurmontabile sint lipsa de informare a autoritatilor si lipsa banilor pentru accesarea acestor fonduri. De ele depinde in mod esential absorbtia fondurilor europene", spune Dan Barbulescu, de la Agentia de Monitorizare a Presei, unul dintre coordonatorii acestui raport, care cuprinde si citeva metode de „terapie" pentru vindecarea „bolilor" sesizate.

Cititi raportul despre transparenta fondurilor europene, pe www.cotidianul.ro/select