Eliberarea lui Andrei Ivantoc: Moscova-Bruxelles, 1-0.

Arestat in 1992 dupa un simulacru de proces denuntat de CEDO drept ilegitim. Condamnat la 15 ani de inchisoare, torturat si maltratat aproape zilnic. Eliberat abia dupa ispasirea completa a pedepsei abuzive si in aceeasi zi, liber fiind, batut in fata jurnalistilor si observatorilor OSCE. Greu de crezut ca un asemenea scenariu este posibil la portile Europei, la doar citiva kilometri de granitele UE, un colos care si-a facut din respectarea drepturilor omului si corectitudinea justitiei doua principii fundamentale.

Si totusi, Andrei Ivantoc a zacut pe nedrept 15 ani in inchisoare, exact atit cit a hotarit instanta unui stat transnistrean fantoma, nerecunoscut international, a fost umilit si abuzat, in pofida agitatiei - mai mult declarative - a nenumarate organisme europene si a Romaniei, un stat membru UE. In 2004, OSCE si CEDO au somat autoritatile de la Tiraspol sa elibereze lotul Ilascu. Cu sprijinul Moscovei, Tiraspolul nu a facut nici o concesie. Tudor Petrov, ultimul detinut din acest grup, astepta inca ieri, dupa gratii, momentul eliberarii. Regimul sau inuman de detentie si cel al lui Ivantoc, atunci cind era inca prizonier, nu au cunoscut nici macar o cit de mica ameliorare.

Prin comparatie cu tortura regulata la care au fost supusi cei doi romani, un alt detinut politic celebru, liderul opozitiei din Burma, Aung San Suu Kyi, aflat de noua ani in arest la domiciliu, pare a se bucura de un tratament de lux! Presiunile internationale in cazul laureatei Premiului Nobel pentru Pace au determinat junta militara din Burma, care a instaurat unul dintre cele mai represive regimuri din lume, sa imblinzeasca conditiile de detentie ale disidentei. Nimic de acest gen nu a induplecat insa ceata lui Smirnov. In mod similar, protestele disperate ale Romaniei privind distrugerea Deltei Dunarii de catre canalul ucrainean Bistroe, urmate de condamnarea unanima din partea organismelor europene, nu au oprit nici o secunda lucrarile Kievului la canal.

Pe cit i-a fost de usor Uniunii Europene sa isi extinda aria de stabilitate catre est dupa 1989, pe atit pare a-i fi de greu acum sa o faca si in zona pe care Moscova o declara din nou, din ce in ce mai raspicat, ca fiind cea a influentei sale nemijlocite. Prudenta extrema si ezitarile UE fata de Rusia, cuplate cu cresterea continua a puterii lui Putin, fac ca Romania sa se afle intr-o vecinatate care se anunta amenintatoare si dificila inca mult timp.