Politia germana a inchis, inca de miercurea trecuta, accesul public spre statiunea Heiligendamm, de la Marea Baltica, unde intre 6 si 8 iunie se va desfasura summitul G8, reunind liderii celor sapte tari puternic industrializate (Franta, Italia, Marea Britanie, Germania, SUA, Canada, Japonia - plus Rusia, aspiranta la acest statut si amatoare de tot ceea ce inseamna organism sau organizatie internationala). In aparatul de securitate insarcinat cu asigurarea ordinii pe parcursul marelui eveniment au fost mobilizati 16.000 de membri ai fortelor de ordine. Localitatea Heiligendamm a fost imprejmuita cu un gard metalic de 11,6 kilometri lungime si 2,5 metri inaltime. Constructia a costat contribuabilul german 12,5 milioane de euro. Politia a interzis orice manifestatie pe o raza de 200 m in afara gardului de protectie, de miercuri pana pe 8 iunie. Cele doua cai de legatura cu Heiligendamm vor ramane inchise pana sambata, 9 iunie, dupa plecarea musafirilor. Numai riveranii, personalul hotelier si cel al firmelor de livrari vor putea trece prin cele doua porti de acces. Organizare nemteasca. Fara cusur si fara fisuri. Toate felicitarile. Totusi, nu ar fi de mirare ca si de aceasta data, asa cum se intampla la toate summit-urile, fie ele G8, UE, NATO, sa apara pe margini grupuri de protestatari, care incearca sa profite de ocazie pentru a-si exprima nemultumirea fata de ceva sau de cineva. Spre exemplu, oponentii globalizarii abia asteapta sa iasa in strada.
O alta grija a amfitrioanei se refera la agenda summit-ului. Merkel vrea sa sistematizeze toate punctele susceptibile de a fi luate in discutie in cadrul intalnirii industrializatilor. Astfel, a convocat niste mini-summit-uri pre-summit, cu toti viitorii participanti la Heiligendamm, asa, pentru a-si face o idee, in format bilateral, privitor la ce ar putea sa aiba de infruntat in format octogonal.
In fond, ce s-ar putea discuta la G8? Ce se discuta de ani de zile: criza din Orient, reconstructia irakiana, pericolul nuclear, incalzirea globala, Kosovo si autoproclamata Transnistrie, Constitutia europeana. Ce s-ar putea rezolva la G8? Ce se rezolva de ani de zile: nimic. Se va semna o declaratie finala, pompoasa ca formulare si lipsita de continut, apoi se va informa opinia publica si presa ca dezbaterile purtate au fost constructive si au demonstrat ca exista perspectiva solutionarii problemelor stringente prin dialog politic si negocieri. Iar pe marginea summit-ului, ca de obicei, se vor putea derula contacte bilaterale, a caror miza este, de obicei economica si strict secreta. O manifestare de amploarea G8 constituie cel mai bun cadru pentru aceste intalniri, intrucat nimeni nu are dreptul de a considera suspect faptul ca doi sefi de stat se intalnesc "intamplator" pe peluza sau schimba cateva vorbe la un dineu, in asteptarea desertului.
Schematizand la maximum, chiar cu riscul de a friza vulgarul, aceste pompoase summit-uri seamana extraordinar cu adunarile generale ale asociatiilor de locatari: oamenii vin sperand ca se va repara ascensorul, ca vor scapa de aurolacii care dorm in scara si ca vor afla de ce intretinerea e atat de scumpa. Si pleaca, dupa ce semneaza un proces verbal prin care se angajeaza sa-si monteze apometre.