UN DOMN ARE OBICEIUL DE A POVESTI, cu aerul ca e eroul unor patanii extraordinare, ce merita a fi cunoscute, tot ce i se intampla. Cu cine crezi ca am dat nas in nas la Universitate?, ma intreaba el, lasand ochelarii sa-i alunece in jos a mare surpriza. Fiindca stiu ce o sa urmeze, il invit sa-si faca damblaua. Insa cu moderatie, ca si cum tocmai m-a intrerupt dintr-o treaba care nu poate fi amanata mai mult de un minut, doua. Povestirile lui nemaipomenite au un inceput, au si nitel mijloc, dar n-au niciodata sfarsit. Care va sa zica s-a intalnit cu un fost coleg cu care nu s-a vazut de 30 de ani, acesta a fost de parere ca au enorm de multe sa-si aminteasca, toti trecatorii s-au mirat de euforia ce daduse peste amandoi... Ca sa vezi unde ne-a fost dat sa ne vedem - a zis la randu-i colegul, entuziasmat de faptul ca se vedeau la Universitate, si nu pe varful Chomolugma, pe Everest. Si tot chestii de-astea. Ei bine, si, si?, il intreb eu. Si nimic, zice el, ne-am intalnit si a plecat. V-ati fixat o zi cand sa va reintalniti?, il intreb. Domnul, care istoriseste numai intamplari fara final, ma fixeaza cu o expresie de frustrat. De ce cred eu ca intamplarile iesite din comun trebuie sa se termine intr-un fel sau altul? Nu-i destul ca ni se intampla, ca ne scot cateva clipe din banal? Doamne, ce de prosti in jurul lui! Toti cer sfarsituri, cand e stiut ca pana si in dragoste numai inceputul are gust si miros si sens.

PE TOTI FOSTII MEI COLEGI ardeleni ii chema Pop. Poate ca nu-i chema chiar pe toti Pop, dar eu asa imi aduc aminte. Stiu ca erau multi de-alde Pop, insa nu retin figura nici unuia. Pop Aurel, Pop Vasile, Pop Ioan. Din cauza atator Pop, nu reusesc sa-mi amintesc de nici un coleg ardelean, care se numea altfel. Numele de Pop a decis: Mai departe nu se trece!

BATRANUL CARE N-A AVUT NOROC LA FEMEI se razbuna pe soarta innebunind babele. Cauta ocazia de a le vorbi varstnicelor pe care in tinerete n-a indraznit sa le abordeze si le marturiseste ipocrit cat de indragostit a fost de ele cand aveau 35-40 de ani. Nu cand aveau 20 de ani, ci cand femeile, plictisite de viata de familie, ar fi devenit sensibile si la avansurile barbatilor respinsi in mod sigur la anii cand mai puteau alege. Ale dracului muieri, spune mosul, credeam ca le fac sa sufere si cand colo ele se bucura. Ce conteaza ca a fost sau n-a fost, le e totuna. Important e sa aiba la ce visa. Oricum as da-o, tot eu pierd.

PENTRU IGNORANTI, totul e mister. Din cartile cu mistere, care umplu tarabele, se poate alcatui o biblioteca a ignorantului. Una mai mare ca biblioteca omului luminat. Numarul indivizilor care vor sa se mire, nu sa cunoasca, e intotdeauna mai mare ca al celor doritori de adevar.