In discursul sau victorios, presedintele si-a manifestat din nou preocuparea pentru modificarea Constitutiei. Cea iorgovaniana cica e cam desueta si sleampata si poarta in maruntaiele ei feseniste conflictele dintre Iliescu si Roman ori dintre Iliesc
In discursul sau victorios, presedintele si-a manifestat din nou preocuparea pentru modificarea Constitutiei. Cea iorgovaniana cica e cam desueta si sleampata si poarta in maruntaiele ei feseniste conflictele dintre Iliescu si Roman ori dintre Iliescu si Nastase. Daca s-ar purcede acum la revizuirea legii supreme, demersul ar fi un esec rasunator. Nu de alta, dar patimile sunt atat de incinse, incat articolele si paragrafele constitutionale ar cara spre posteritate incontrarea aproape ireconciliabila existenta intre Basescu si Parlament. Pana cand institutiile publice nu se vor scutura de orgoliile si ordurile persoanelor care le-au incalecat abuziv si obscen, initiativele legislative sunt periculoase.

Darea in vileag a "oligarhilor" de catre Traian Basescu a fost o miscare strategica iscusita, precisa si devastatoare. Lovitura l-a scos din adormire pe Iliescu (invinuit aiurea, s-o recunoastem sincer!) si l-a pus de-a dreapta "prostanacului" Mircea Geoana. Electoratul neaos, primenit in cei saptesprezece ani de tranzitie cu generatii nesosonare, s-a trezit fata in fata cu un trecut de care se cazneste brutal sa se debaraseze. Sa-l uite, sa-l azvarle de-a pururi in lada cu vechituri a istoriei. Discursul spasmodic al septuagenarului Iliescu n-a mai urnit inspre urne nici macar electoratul rural (imputinat biologic si sortit saraciei lucii), semn ca cel mai votat roman postdecembrist si-a risipit capitalul de simpatie. Cliseele iliesciste si vadimiste abia daca mai impresioneaza un milion de romani, acesta e crudul adevar!

La o agapa televistica dedicata referendumului, un analist ii reprosa invitatului pesedist inabilitatea "furnicutelor rosii" de a fideliza niscaiva intelectuali de vitrina. Din aia cu trecere la orasenii sclifositi, pe care sa-i manipuleze doct, cu morga infailibila si inselatoare a nascocitorilor de idei inaccesibile muritorilor de rand. Cum strasnic a reusit alianta pro-Basescu, ai carei "talibani" din mass-media au fixat zgomotos agenda dezbaterii publice. Asta ne mai lipsea, nu ne sunt suficienti cartienii si ungurenii imbasescizati detestabil? si gazetele de sport transformate in prezervative oranj? Naivul de mine tot spera ca presa, odata si odata, va iesi din zodia pulsiunilor politice si va pasi la informarea loiala a platitorilor de taxe si impozite. Cu masura, asemenea Adrianei Saftoiu, exemplara, de la o vreme, prin obiectivitate si buna-crestere.

Referendumul acesta a mai scos la iveala o realitate stanjenitoare: absenta liderilor carismatici. Cu exceptia presedintelui Basescu, nimeni nu reuseste sa starneasca naturelul somnolent al norodului incercat de-o arsita cotropitoare.  Ici-colo, "razboinicul" Becali ce mai aprinde ambitiile de rasturnare a ierarhiilor sociale si cu asta basta. Partidele politice de la noi si-au umflat organele de conducere colectiva, dar se feresc ca dracul de tamaie sa-si gaseasca liderii-locomotiva. O teama, de inteles pana la un punct, le determina la mediocritatea de ciurda, insa nicaieri alegerile nu sunt adjudecate de  birouri executive ori de congrese si conferinte nationale.

Cum ar trebui sa arate un lider carismatic in Romania? ma intreb adesea, ingrozit de perspectiva raspunsului. Desigur, modelul Basescu a vulgarizat acest tip de lider, iar Becali pare sa-l discrediteze definitiv. Pentru a capta bunavointa poporului de capsunari, PSD l-a incoronat pe plebeul Vanghelie si mai jos de-atat nu e posibila prabusirea. Speriate de mitul invincibilitatii basesciene, formatiunile dambovitene s-au ambitionat sa-i mediatizeze sinucigas pe mardeiasii politici si pe palavragiii de galerie. Indivizii  sobri si culti n-au cautare in peisajul electoral mioritic, gustul gloatei a fost deja pervertit de "viciile Basescu si Becali". Partidele politice, in covarsitoarea lor majoritate niste conglomerate de mediocritati ancilare, evita personalitatile puternice, definite. Le ocolesc programatic, ca nu cumva pornirile elitiste ale acestora sa le subrezeasca frecventabilitatea si sa le rafineze mesajul. Riscul e real, romanul iubeste spritul si injuratura, batuta si mitocania, razbunarea si hahaitul, barfa si galceava. Si cum naiba sa vii cu lideri occidentali in Ferentari si-n Tandarei, de pilda? Poporul are politicienii pe care-i merita!


P.S: Pe 08.06.2007, ora 17:30, va astept la standul Editurii RAO, deschis la Targul de carte (Bookfest) organizat in incinta ROMEXPO, la prezentarea si lansarea volumului de eseuri "Romania oranj".


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.