Proiectul lipsa

Uniunea Europeana pare sa-si fi luat doua mari belele pe cap - fara de care ar fi putut trai linistita multa vreme de acum incolo. Violentele din Bulgaria depasesc asteptarile pentru o tara cu sapte milioane de locuitori; doar in anul 2006 au fost comise aici 120 de tentative de crima cu explozibili, 40 de omucideri si 64 de jafuri in care au fost folosite arme de foc. Cuvantul "Romania" aproape ca a devenit sinonim cu "coruptie" pentru mass-media occidentala si structurile Uniunii Europene.
Insa nu aceasta a fost intentia Bruxelles-ului, sa isi mareasca numarul problemelor. Dimpotriva, Romania si Bulgaria ar fi trebuit sa intareasca Uniunea Europeana. Proiectul unificarii continentului european - oricat ar fi de generos in spirit - trebuie sa aiba o baza care sa ii permita supravietuirea. Gluma de internet care afirma ca Uniunea Europeana va disparea in scurt timp dupa aderarea statelor balcanice din cauza coruptiei si nepotismului nu trebuie sa devina realitate.
Unul din defectele majore ale romanilor a fost descris ca fiind "incremenirea in proiect", o formula care descrie incapacitatea noastra de a trece de alcatuirea unui plan care promite sa fie minunat, insa nu apuca niciodata sa fie pus in practica, fara a exista o explicatie pentru aceasta "renuntare". Ei bine, de aceasta data Romania nu are nici macar un proiect la care sa renunte. Nimeni nu stie cu ce ne vom ocupa in Uniunea Europeana. Formula "cei mai mici dintre cei mari si cei mai mari dintre cei mici" care sintetizeaza pozitia de mijloc a Romaniei in cadrul Uniunii Europene - din punctul de vedere al teritoriului si populatiei - nu face altceva decat sa ne arunce in alta dilema: ar trebui sa ne straduim sa fim parte a clubului "celor mari", sau sa ramanem printre cei mici?
Romania risca sa se trezeasca in fata unui nou plan Valev - varianta de plastic. Cand Uniunea Sovietica a propus specializarea tarilor din CAER - Romania si Bulgaria urmand sa fie zone agricole - comunistii de la Bucuresti s-au opus din rasputeri si au declansat o cursa a industrializarii. Romania - cea mai mare tara din sud-estul Europei - nu poate avea un proiect de viitor gen "gradina de zarzavat". Primul an de dupa aderarea la Uniunea Europeana indica un viitor destul de sumbru pentru Romania. Ne-am rezumat la un export masiv de brate de munca. Forme actualizate de "neo-sclavagism" sau "neo-iobagie" constituie in acest moment viitorul romanilor. "Sclavie" in bordeluri si "iobagie" pe campurile de capsuni sau schelei santierelor.
Nu exista o strategie clara pentru Romania membra a Uniunii Europene. Nu exista o coordonare a actiunilor de la Bruxelles. Nu exista un plan strategic major. Romanii s-au repezit cu capul inainte in Uniunea Europeana dorindu-si un viitor mai bun si nimic altceva. Insa statul roman nu se dovedeste capabil sa orienteze dorinta si capacitatea de munca a romanilor. Oricum in Uniunea Europeana statul clasic se destructureaza - deja nu mai exista moneda nationala, iar in viitor va disparea si armata si politica externa proprie.
Deosebirea dintre Uniunea Sovietica si Uniunea Europeana este ca la Bruxelles Romania poate spune ce vrea si poate modifica politicile comunitare in folos propriu. La Bucuresti circula prea multe planuri de integrare, uitate si acelea in valtoarea scandalurilor politice. In lipsa unui proiect pentru Romania europeana, romanii risca sa ramana doar cu un viitor de "neo-iobagi".

---

Despre autor: