Tot o treime opteaza ferm pentru democratie si economie de piata.

O treime dintre romani considerau, in toamna anului trecut, ca traiesc bine, in timp ce aproximativ 40% sustineau contrariul, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Cei mai optimisti sint tinerii, intre 18 si 34 de ani. Jumatate sint multumiti de viata lor din toate punctele de vedere. In schimb, la grupele de virsta de peste 50 de ani, proportia coboara la 20%. Jumatate dintre romanii intre 18 si 64 de ani sint de parere ca pe copiii nascuti acum ii asteapta o viata mai buna. Aceeasi parere o au doar 40% dintre persoanele de peste 65 de ani. La ambele intrebari, raspunsurile negative au avut cea mai mica pondere in rindul tinerilor, iar nivelul de pesimism creste gradual, in functie de grupa de virsta.

36% dintre romani s-au declarat adeptii combinatiei intre democratie si economia de piata. Pe de alta parte, 32% sint fie adepti ai unui regim autoritar, fie ai economiei dirijate, fie ai amindurora. Astfel, 9% dintre respondenti vor democratie si economie planificata, adica socialism. Pe de alta parte, 7% isi doresc un regim autoritar combinat cu economia de piata, sistem asemanator fascismului. 16% opteaza pentru un regim autoritar si o economie planificata, sistem pe care l-au experimentat deja in comunism. 19% dintre intervievati au raspuns ca le este indiferenta atit forma de guvernamint, cit si organizarea economica, iar pentru alti 13% este importanta doar una dintre cele doua probleme.

Indicele in favoarea economiei planificate este de peste 30% in cazul tinerilor in virsta de 18-34 de ani, de 20% in cazul categoriilor 35-49 de ani si 50-64 de ani, respectiv de 25% pentru grupa de virsta peste 65 de ani. Persoanele din primele trei categorii de virsta apreciaza in proportie de circa 50% ca economia de piata este intotdeauna varianta optima, dar ponderea acestui raspuns este de 35% la grupa de virsta peste 65 de ani. Clasificind respondentii in functie de venituri, ponderea celor care prefera economia de piata in orice circumstante depaseste cu putin 50% in cazul persoanelor cu venituri ridicate, dar se plaseaza la 35% in grupa de populatie cu venituri scazute.

Sondajul BERD analizeaza atitudinile, bunastarea, impactul modificarilor in economie si sociale, precum si efectele criminalitatii si ale coruptiei asupra populatiei celor 28 de state in care opereaza institutia, alaturi de Turcia. Numarul total de respondenti a fost de 29.000 de persoane, respectiv cite 1.000 de persoane in fiecare tara.

Diferente la standardul de viata In ceea ce priveste bunastarea materiala, sondajul releva diferente importante intre mediul urban si cel rural. Aproximativ 75% din populatia urbana detine un telefon mobil, fata de 40% in mediul rural. Circa 50% dintre locuitorii oraselor au un computer personal, iar 30% au acces la Internet, in conditiile in care mai putin de 10% dintre respondentii din mediul rural au un computer, iar ponderea celor cu acces la Internet este de circa 1%. In domeniul bancar, aproape 55% din populatia oraselor are un card de debit sau de credit, fata de 10% in cazul locuitorilor din mediul rural. La capitolul servicii publice, in functie de venit, cele mai mari diferente se inregistreaza pentru sistemul public de canalizare, la care au acces peste 80% dintre locuitorii cu venituri ridicate, dar numai 20% dintre cei cu venituri reduse, urmat de accesul la conductele de gaze (aproape 75% din populatia cu venituri ridicate, 45% din cea cu venituri medii si putin peste 30% din persoanele cu venituri reduse) si accesul la sistemul public de incalzire centralizata (peste 50% la grupa de venituri ridicate si putin peste 10% in cazul populatiei cu venituri scazute).

Noi sintem competenti, europenii – increzuti Aceasta este perceptia romanilor despre relatia cu strainii.

Cetatenii europeni sint perceputi ca fiind mai mult zgirciti, increzuti, reci si distanti, iar romanii se considera mai curind traditionalisti, vorbareti, incordati si competenti, o treime dintre persoanele care au calatorit in strainatate fiind in situatii in care le-a fost rusine ca sint romani. Concluzia reiese dintr-un studiu efectuat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale in intervalul aprilie-mai, pe un esantion de 1.104 persoane de peste 17 ani din 98 de localitati, inclusiv din sectoarele municipiului Bucuresti, cu o marja maxima de eroare admisa de +/-3%.

A fi roman este pentru cei mai multi dintre respondenti un motiv de mindrie, iar aprecierile despre caracterul conationalilor se situeaza in zona mediana din punctul de vedere al notelor acordate pentru calificative, cu o usoara nuantare pentru atributele de „traditionalisti, incordati, inteligenti, vorbareti, prietenosi si competenti".

Calificativele acordate cetatenilor europeni sint orientate in principal spre atributele „zgirciti, reci, distanti, increzuti, parere buna despre sine, moderni".

Coruptia, situatia economica si politica din tara sint considerate ca factori care reflecta o imagine proasta a Romaniei in strainatate, la care se adauga alte probleme mentionate, ca infrastructura, mediul, saracia, minciuna, necinstea si hotia. Imaginea emigrantului roman este una majoritar buna in tara (60%), insa o treime dintre intervievati declara ca au fost in situatii in care le-a fost rusine ca sint romani.