In octombrie 1993, presedintele Boris Eltin dorea o schimbare a Constitutiei care sa-i confere puteri nelimitate. Eltin ii avea in spate, ca sustinatori, pe oligarhii rusi (cu dublu pasaport), pe care ii imbogatise printr-o asa-zisa "privatizare", care adusese statului rus abia vreo sapte miliarde de dolari, iar oligarhilor presedintelui Eltin peste 200 de miliarde dolari, conform statisticilor americane.
Pentru a imbogati si mai mult aceasta "oligarhie prezidentiala"- asa cum au numit-o analistii si nu numai cei din Rusia - Eltin avea nevoie, ca de aer, de o Constitutie modificata, care sa-i confere "PUTERI NELIMITATE". Precum si de un Parlament pur "DECORATIV", care sa-i aprobe, automat deciziile.
Situatia dramatica prin care a trecut Rusia in octombrie 1993 - cand sute de oameni, voluntari, s-au prezentat sa apere Parlamentul si au fost ucisi - apare, pana la un punct, paralela cu situatia din Romania lunii mai 2007.
Tentatia totalitara, care apare limpede in toate discursurile electorale ale presedintelui, se loveste de opozitia unui parlament care nu mai este dispus sa se intoarca spre trecutul, mai mult sau mai putin indepartat, a "statului condus autoritar de un TSTUK", ce nu suporta, nu tolereaza, nici un fel de opozitie.
Rememorand evenimentele de la Moscova din octombrie 1993 - cand presedintele Eltin a pus tancurile pe Parlament, doar pentru ca ii refuza "puterile nelimitate", cerute de "oligarhia prezidentiala" (Berezovski, Potanin, Hodorkovski etc.) - incercam sa subliniem miza reala a actualei crize din Romania.
Planul secret de modificare a Constitutiei: "Tarul Boris"
Boris Eltin prezisese inca din mai 1993 ca luna septembrie va fi decisiva pentru Rusia. In mare secret, Eltin pregatise o noua Constitutie, care acorda presedintelui puteri nelimitate si transforma Parlamentul intr-un corp practic decorativ. Publicarea acestui decret, care il transforma pe Eltin in "Tar" al Rusiei, s-a facut la 21 septembrie 1993.
La 12 noiembrie 1993, dupa confruntarile sangeroase de la Moscova intre fortele pro-prezidentiale si Soviet, Boris Eltin a acordat un interviu canalului tv german ARD, in care a recunoscut: "Am redactat aceasta decizie cu mana mea. Nu am vorbit nimanui despre aceasta si am pastrat-o doar in fata mea, o luna intreaga. Era prea secreta! Asa ca am pastrat-o pentru mine si am asteptat momentul oportun!"
Era, asadar, o confruntare presedinte - Parlament. Boris Eltin dorea puteri nelimitate. "Momentul oportun" sosise in toamna lui 1993. Pentru a fi sigur de victorie, Boris Eltin l-a demis pe Baranikov din fruntea Ministerului Securitatii (cum se numea, in 1993, KGB-ul) si a numit o "persoana sigura", pe Goliusko.
Stapanirea asupra Armatei de catre serviciile de contraspionaj militar - parte integranta din structura KGB - precum si a sectiei militare a KGB ("Directia Centrala a Departamentelor Speciale") s-a dovedit decisiva in batalia lui Boris Eltin (KGB) cu Parlamentul.
Unii analisti au avut tendinta de a vedea in evenimentele din octombrie 1993 o revolta a Parlamentului, condus de Hasbulatov si Rutkoi, fosti aliati cu Eltin in 1991, impotriva lui Eltin in 1993. In realitate, a fost o manevra pregatita din timp de Eltin, pentru a cuceri puteri nelimitate.
Eltin a ordonat luarea cu asalt a Parlamentului rus
Cand Parlamentul rus s-a opus noii Constitutii, care conferea puteri extinse presedintelui Boris Eltin, acesta a trecut la actiune. Din ordinul lui Boris Eltin s-au taiat, mai intai, curentul electric si caldura din cladirea Parlamentului. Cu toate aceste hartuieli, parlamentarii rusi au continuat sa lucreze la lumina lumanarilor si infasurati in paltoane si cu caciuli siberiene pe cap. Secvente de-a dreptul antologice! Colonelul Alexandr Rutkoi a organizat rezistenta inarmata din Parlament.
Atunci Boris Eltin, intr-o stare bahica avansata, a ordonat lui Goliuska ca unitatile sale speciale "Alfa" si "Vimpel" sa ia cu asalt cladirea Parlamentului si sa aresteze pe toti parlamentarii opozitiei. Boris Eltin - omul care aparase cladirea Parlamentului rus in august 1991 - a ordonat ca tancurile sa bombardeze cladirea aceluiasi Parlament, pe care in 1991 il aparase. Sute de oameni au murit atunci in apararea Parlamentului. Iar jertfa acestora poate fi si astazi un serios semnal de alarma impotriva tendintelor totalitare ale unor conducatori de stat.
Imediat dupa barajul de foc al tancurilor, unitatile speciale "Alfa" si "Vimpel" au patruns in cladirea Parlamentului si au angajat lupte cu oamenii generalului Rutkoi- membru legal ales in Parlament. A fost un macel! S-a luptat crancen, pe fiecare coridor si pentru fiecare birou. Armata - care ar fi trebuit sa apere Parlamentul - a primit insa ordin sa ramana pe loc.
Generalul Rutkoi - o mare figura a armatei ruse - a fost arestat in cele din urma, impreuna cu ceilalti aparatori ai Parlamentului. De remarcat, unii deputati au parasit Parlamentul in orele care au precedat caderea acestuia si s-au raliat, in ultimul moment, lui Eltin. Boris Eltin devenise acum "Tarul Boris". Imaginile bataliei pentru cladirea Parlamentului au facut inconjurul lumii.
Boris Eltin a dorit sa castige, prin noua Constitutie, puteri nelimitate, ceea ce a si reusit. Sa speram ca, in Romania anului 2007, tentatiile totalitare nu vor impinge lucrurile pana acolo unde s-a ajuns la Moscova in 1993.