Romanii sunt astazi actorii unei premiere politice in istoria tarii: referendumul privind demiterea presedintelui Traian Basescu. O premiera si in cariera de om politic al lui Traian Basescu, care, la alegerile din 2004, promitea sa joace totul p
Romanii sunt astazi actorii unei premiere politice in istoria tarii: referendumul privind demiterea presedintelui Traian Basescu. O premiera si in cariera de om politic al lui Traian Basescu, care, la alegerile din 2004, promitea sa joace totul pe o singura carte: Constitutia. Numai ca 322 de parlamentari au considerat ca jocul s-a intins dincolo de copertile ei si l-au adus in fata instantei supreme: poporul. Povestea suspendarii presedintelui Traian Basescu a inceput la 18 ianuarie 2007. In acea zi, liderul PSD Mircea Geoana a anuntat ca va declansa procedura de suspendare din functie a sefului statului. La aproape o luna, la 12 februarie, PSD a depus la Parlament documentul privind suspendarea lui Traian Basescu, semnat de 182 de senatori si deputati apartinand PSD si PRM. 25 de capete de acuzare cuprindea propunerea, printre acestea deturnarea sensului alegerilor din 2004, blocarea Parlamentului prin incercarea de schimbare a presedintilor celor doua Camere, demersurile facute pe langa premier pentru a-l determina sa-si dea demisia, amestecul presedintelui in treburile Justitiei. COMISIE DE ANCHETA. Propunerea a fost prezentata Parlamentului la 28 februarie, senatorii si deputatii aproband, la propunerea PC, infiintarea unei comisii de ancheta pentru suspendarea lui Basescu. Presedinte al comisiei a fost ales liderul PC Dan Voiculescu, PD refuzand sa-si nominalizeze reprezentanti. Activitatea comisiei s-a incheiat la 21 martie cand a fost depus si raportul final. Basescu a fost acuzat de 19 fapte grave de incalcare a Constitutiei, inclusiv de fapte penale. La 5 aprilie Curtea Constitutionala a dat aviz negativ solicitarii privind suspendarea din functie. Avizul Curtii a fost insa consultativ, Parlamentul avand ultimul cuvant. Spre deosebire de cazul suspendarii lui Ion Iliescu din 1994, cand a dat un raspuns clar, Curtea a lasat de data asta Parlamentul sa decida. SUSPENDAT DE PARLAMENT. Cele doua Camere ale Parlamentului s-au reunit, joi 19 aprilie, dupa ce motivatia Curtii a fost publicata in Monitorul Oficial, pentru a discuta si vota propunerea de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu. Seful statului nu a venit la sedinta si nici nu a trimis un punct de vedere scris. Hotararea de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu, a fost adoptata, prin vot secret cu bile, cu 322 de voturi "pentru", 108 voturi "impotriva", 10 voturi fiind anulate. Ca urmare, presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu a preluat interimar functia de presedinte al tarii. Intre timp s-a nascut o controversa. Potrivit prevederilor initiale ale Legii referendumului, presedintele putea fi demis cu jumatate plus unu din numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale. Acelasi numar era valabil si in cazul prezentei la urne pentru ca referendumul sa fie declarat valid. In luna martie insa Parlamentul a aprobat modificarea legii referendumului astfel incat presedintele sa poata fi demis cu jumatate plus unu din voturile celor care se prezinta la vot. PD a contestat insa aceasta modificare la Curtea Constitutionala. Fara succes. La 3 mai Curtea Constitutionala a respins sesizarea PD, si a decis ca presedintele suspendat Traian Basescu poate fi demis cu jumatate plus unu din numarul celor care se prezinta la urne. Tot Curtea a stabilit ca noile prevederi ale Legii sa-si produca efectele imediat dupa intrarea sa in vigoare. CINCI MINUTE DE POVESTE. Cu cateva zile inainte de votul din Parlament, Traian Basescu afirma, intr-un interviu acordat ziarului Cotidianul, ca eventuala suspendare l-ar putea determina sa demisioneze din functie si sa ia in calcul posibilitatea organizarii alegerilor anticipate prezidentiale simultan cu un referendum pentru vot uninominal. Cum anuntul sau este interpretat drept o pisica aratata partidelor pe care le-ar fi determinat astfel sa isi aruce liderii in competitia electorala, Basescu revine intarind ideea demisiei care ar urma sa se petreasca in maximum cinci minute de la votul din Parlament. "Mi se pare corect ca electoratul sa judece si sa decida cine trebuie mentinut in functie: presedintele Romaniei sau - cine stie - Parlamentul?", declara el de pe peluza Palatului. Intrebat cum poate fi demis Parlamentul, a dat-o la intors: "M-am referit la liderii politici". Cu toate acestea, la 19 aprilie, in discursul prin care anunta ca s-a razgandit in privinta demisiei, dezvaluie ca avea de gand de fapt sa declanseze prin demisia sa nu doar alegeri prezidentiale anticipate, ci si alegeri parlamentare. "Dupa cum stiti, la un moment dat am anuntat ca voi demisiona. Speram ca asta va antrena o competitie electorala cinstita intre liderii partidelor si speram sa anunte si anticipate pentru Parlament. Din pacate, ce am vazut ieri in Parlament m-a convins ca in nici un caz larga majoritate antiprezidentiala nu ar fi acceptat alegeri anticipate", si-a justificat Basescu razgandirea, invocand intentia liberalilor de a schimba legea electorala astfel incat sa i se interzica o noua candidatura. OLIGARHII. In mitingul spontan din Piata Universtitatii, presedintele suspendat anunta sa spuna pana la referendum "adevarul despre aceasta guvernare". Timp de o saptamana aproape ca nu iese la rampa, pentru ca ulterior sa inceapa mitingurile a caror tema principala au fost oligarhii. Categorie in care, in ultimele zile, i-a adaugat lui Dinu Patriciu sau Dan Voiculescu si pe Ion Iliescu, Calin Popescu Tariceanu, Dan Ioan Popescu, Verestoy Attila sau Viorel Hrebenciuc. CE VA FI DUPA. In ultima saptamana, Traian Basescu a conturat si planurile sale post-referendum. Negocierea unei majoritati care sa modifice Constitutia si sa adopte votul uninominal, a lansat el mai intai la intalnirea cu membrii GDS. "Romania nu poate fi schimbata intr-o zi. Dar depinde ce incepem la 19: consolidarea definitiva a unui sistem oligarhic sau sansa sa reconstruim Romania. Urmeaza alegerile pentru Parlamentul European si aici romanii pot avea o optiune. Va fi o misiune majora sa stim pe cine sa trimitem sa ne reprezinte in PE. Vor fi apoi alegeri locale si alegeri legislative", a sugerat Basescu votarea partidelor aflate in tabara sa. Pana atunci, majoritatea cu care sa negocieze in actualul Parlament ar proveni si din partidele care l-au suspendat, pentru ca, a explicat Basescu, doar 30-40 de parlamentari au fost autorii de drept, restul ar fi votat de teama ca nu vor mai fi inclusi pe listele parlamentare. Astfel, cu doua zile in urma, el a publicat pe site-ul sau de campanie cele 11 prioritati pentru care va cere suportul Parlamentului: reforma sistemului politic, extinderea reformei in educatie, sanatate si justitie, sistemul de pensii, dezvoltarea economiei si mediului de afaceri, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor UE, mediul inconjurator, politica energetica, politica externa si securitatea nationala. Daca electoratul il va reconfirma la referendum, a spus Traian Basescu joi la postul public de radio, atunci cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea ar trebui sa-si prezinte fie demisia din functie, fie scuze poporului roman, dupa care sa isi asume prioritatile de mai sus. Romani, astazi la urne! 18.212.980 romani cu drept de vot sunt asteptati astazi la urne, intre orele 8:00 - 20:00, pentru a raspunde prin "DA" sau "Nu" daca sunt de acord cu demiterea presedintelui suspendat Traian Basescu. Pentru organizarea acestui referendum Guvernul a cheltuit 60 de milioane RON. Se va vota cu actul de identitate, dar si cu cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul simplu sau titlul de calatorie. Persoanele care doresc sa voteze si nu se afla in localitatea de domiciliu, vor fi inscrisi pe listele electorale suplimentare si vor completa o declaratie pe proprie raspundere ca nu si-au mai exercitat dreptul de vot. Nu vor mai fi organizate sectii de votare in gari, autogari si pe aeroporturi. In total, pe teritoriul Romaniei au fost organizate 17.294 de sectii de vot, s-au imprimat 20.271.310 buletine de vot, si s-au realizat 20.047.597 de timbre autocolante. Peste 50.000 de cadre ale MIRA vor fi implicate in organizarea si desfasurarea referendumului, dintre acestea 37.000 asigurand masurile de ordine si siguranta publica. (Carmen Vintila)
Despre autor:
