Sarutul lui Sarkozy

CorespondenTA de la Cannes
Festivalul a fost lansat in eter de cel mai longeviv cineast al planetei, portughezul Manoel de Oliveira, care, la 98 de ani, "vesnic tanar si felice", a declarat deschisa cea de-a 60-a editie.
Printr-o coincidenta, prima zi a Cannes-ului a fost si prima zi la Elysee a noului presedinte, Nicolas Sarkozy. Drept care, ziarele abunda in fotografii de la ambele evenimente. Din filmul de deschidere, romanta casta a lui Wong Kar Wai, mai toate ziarele si revistele au publicat fotografia sarutului, din scena in care Ea (Norah Jones), adormita cu capul pe tejghea, cu resturi de frisca pe buze, e sarutata de El, barmanul indragostit (Jude Law), tot cu capul rasucit pe tejgheaa€¦ O distinsa eseista italiana a vazut, in asta, o veritabila "intoarcere a sarutului" in cinema, chiar daca in versiune contorsionataa€¦ Alti cronicari simpatici au vorbit despre "prajitura fara calorii" a lui Wong Kar Wai sau despre desertul servit de festival ca aperitiv! Cannes-ul s-a dovedit, din nou, un colimator nemilos, din care scapa cine poate! INVINS LA PUNCTE. Si totusi, sarutul-vedeta prin ziare, in aceste zile, nu e cel din filmul lui Wong Kar Wai. Jude Law a fost invins la puncte, de cine credeti? De Nicolas Sarkozy! Ziarele se intrec sa publice o fotografie in care, cu ocazia "instalarii", "Nicolas si Cecilia" se arunca intr-un sarut pasional, extrem de cinematografic, din care orice actor sau regizor s-ar putea inspira pentru o scena a amantilor disperati! Iar alaturi, o fotografie cu Ei, plus baietelul lor, plus doua fiice ale Ceciliei, plus doi fii ai presedintelui! Vive la France! Nu degeaba, la Cannes, un mare actor italian, din pacate nu destul de cunoscut la noi, Sergio Castellitto, a vorbit, printre altele, la traditionala "Lectie a actorului", despre calitatile si reactiile de actor ale lui Nicolas Sarkozy. Diferenta dintre politica si cinema, spunea un umorist, e aceea ca, in caz de insucces, actorii si cineastii sunt mult mai rapid retrasi de pe afis decat politicieniia€¦ Delegatul artistic al festivalului declara intr-un interviu ca Selectia e ca o calatorie prin lume si prin lumi, "o calatorie exaltanta si surprinzatoare". Frumos spus. Doar ca, de (prea) multe ori, trenul marelui Cinema refuza sa opreasca prin halta unor filme. DEZAMAGIREA ZILEI. De pilda, marea dezamagire a zilei de ieri a fost filmul rusesc din competitie, "Izgonirea". Autorul, Andrei Zviaguintsev, a cucerit Leul de aur, acum cativa ani, la Venetia, cu filmul lui de debut, "Intoarcerea". Vazandu-i acest al doilea film ai zice ca e vorba de o alta persoana! Starea de concentrare dureroasa, fara iesire, din filmul de debut, acea privire proaspata, in dura ei melancolie - lasa acum locul unei constructii in care totul pare cautat, estetizant, "facut"a€¦Faptul ca imaginea e superba nu ajuta la nimic, pentru ca generatorul sentimental, daca se poate spune asa, refuza sa functioneze. Desi e pompat cu taceri si cu materie trista din belsug, desi o femeie moare, din prea multa iubire, desi un barbat are impresia ca el e de vina, ca el a ucis-o, desi, dupa ce ca ii moare nevasta, a doua zi si fratele lui face un infarcta€¦ Momentul cu infarctul a fost dramatic, pentru ca, atunci cand personajul doctorului a anuntat ca e vorba de un infarct, sala de presa a izbucnit in ras! O eroare de calcul fatala (dar nu singura). Privind, pe ecran, toata acea mimare de balet "abisal", din viata unui cuplu, am avut senzatia de teatru ibsenian transplantat fara succes undeva in Rusia. Si, incredibil, dupa film, citind caietul program, am constatat ca interpreta blondei rusoaice e chiara€¦ norvegiana, si e actrita la Teatrul dramatic din Stockholm! De unde se vede, inca o data, ce complicata si imprevizibila calatorie ramane filmul. Mai ceva decat politica!

---

Despre autor: