Enigmele discului de piatra aztec

Descoperit in 1790, in timpul lucrarilor de pavare a Pietei Mari din orasul Mexico City, enigmaticul disc de piatra este cunoscut acum sub denumirea Calendarul Aztec sau Piatra celui de al Cincilea Soare. Dimensiunile sale sunt impresionante: un diametru de 3,56 metri, grosime de 1,40 metri si o greutate de 25 de tone. Insa mult mai impresionante sunt semnificatiile multiple pe care le ascund desenele sale, odinioara impodobite de culorile pline de viata pe care le foloseau aztecii in pictura. Se afla ingropat la mica adancime, cu partea sculptata in jos. Conferinta pe care o organizeaza azi (orele 18.00, Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti) Asociatia Culturala "Noua Acropola" se va constitui in efectuarea primilor pasi in aventura interpretarii misterioaselor glife ale discului de piatra.
Prin ansamblul complex al semnelor sculptate cu o precizie remarcabila, misteriosul obiect pastreaza si transmite o serie de invataturi si cunostinte care reprezinta o ampla sinteza a astronomiei, a religiei si a filosofiei popoarelor precolumbiene.
Calendarul aztec dateaza din epoca lui Axayacatl - al saselea rege aztec, a carui domnie a durat din 1469 pana in 1481 - dar este replica unei pietre mult mai vechi. Aztecii atribuie inventarea acestuia lui Quetzalcoatl, o fiinta mitico-istorica (simbolul intelepciunii aztece traditionale) despre care se spune ca ar fi descoperit un sistem simbolico-matematic, folosit atat pentru calculul timpului, cat si pentru practica divinatiei.
Cunoscut si sub denumirea de Cupa Vulturului sau Piatra celui de al Cincilea Soare, calendarul contine numeroase imagini simbolice dispuse circular in jurul figurii centrale Tonatiuh - Cel de al Cincilea Soare - stapanul ciclurilor temporale. La stanga si la dreapta figurii centrale, apar mainile care tin, fiecare dintre ele, cate o inima umana - simbol al sacrificiului fara de care traiectul solar nu poate fi urmat. Cele patru figuri incadrate de chenare, dispuse in jurul Soarelui central, reprezinta datele la care fiecare Soare precedent (simbolizand cate o varsta a omenirii) a fost distrus. In careul din varf este reprezentata ziua Rosu 13, cea in care s-a nascut Cel de al Cincilea Soare. Cercul urmator contine 20 de hieroglife, asociate numelor zilelor. Pe urmatorul cerc sunt reprezentate "cele opt raze ascutite". Cercul exterior este format din doi serpi care se intalnesc fata in fata, simbolizand contrariile si aspectul dual al lumii.
Calendarul si impartirea timpului
Celebra Piatra a Soarelui cuprinde in acelasi timp formule matematice pentru calculul timpului si o serie de chei de interpretare a semnelor astrologice.
Mayasii (ca si urmasii acestora, aztecii, ca de altfel intreaga populatie de amerindieni a Americii Centrale) foloseau doua calendare diferite. Unul solar, dupa care se orientau agricultorii, cei ce se ocupau cu legile si finantele. Acesta era alcatuit din 18 luni de cate 20 de zile fiecare (insumand asadar 360 de zile), plus cinci zile la sfarsitul anului, considerate ghinioniste. Anii bisecti erau ignorati pentru un interval de 52 de ani, la sfarsitul carora se adaugau 13 zile (recuperandu-se astfel zilele pierdute) si intregul ciclu se relua de la inceput. Cel de-al doilea calendar, numit "sacru", era cel dupa care se desfasurau evenimentele religioase, festivalurile si prezicerile. Acesta era format din 13 saptamani a cate 20 de zile fiecare, cu un total de 260 de zile. Atat calendarul civil, cat si cel religios erau urmate, in paralel, ajungandu-se ca acestea sa aiba aceeasi pozitie unul fata de altul la sfarsitul unui interval de 52 de ani.
Calendarul a fost utilizat pana in 1521, ocupand un loc de cinste in Templul Mare din Tenochtitlan dar, cand acesta a fost distrus de conchistadori, care au ras orasul de pe fata pamantului, calendarul a fost ingropat pentru a impiedica idolatrizarile. Din 1964 calendarul domina "Sala Mexicana" din cladirea noua a Muzeului National de Antropologie, construita pe locul unde se afla padurea Chapultepec...
Exista si interpretari ale simbolurilor inscriptionate pe discul de piatra care-i confera Calendarului Aztec valente de horoscop.
Astfel, in functie de data nasterii, semnul semnul zodiacal poate fi: Apa (2-21 februarie), Primavara (22 februarie - 13 martie), Floare (14 martie - 2 aprilie), Camp (3 - 22 aprilie), Uscaciune (23 aprilie - 12 mai), Alimente (13 mai - 1 iunie), Sare (2 - 21 iunie), Porumb (22 iunie - 11 iulie), Sarbatoare (12 - 31 iulie), Foc (1 august - 20 august), Pamantul mama (21 august - 9 septembrie), Intoarcerea zeilor (10 - 29 septembrie), Munte (30 septembrie - 19 octombrie), Vanatoare (20 octombrie - 8 noiembrie), Pene (9 - 28 noiembrie), Ploaie (29 noiembrie - 18 decembrie), Astre (19 decembrie - 7 ianuarie) si Crestere (8 ianuarie - 1 februarie).
Poporul aztec ofera o noua viziune asupra vietii, care dateaza - paradoxal - de sute de ani, socanta poate pentru gandirea moderna, dar care descopera un adevar despre omul care, de-a lungul istoriei, a incercat mereu sa gaseasca raspunsuri la aceleasi intrebari, la marile enigme ale naturii, ale fiintei umane si ale Divinitatii. (L.D.)

---

Despre autor: