La doua luni dupa ce a devenit presedinte, Traian Basescu a incercat sa-si subordoneze autoritatea care ancheteaza spalarea banilor. Cert e ca ancheta in cazul tranzactiei terenului din Baneasa, in care erau implicati presedintele si amicul sau, Costel Casuneanu, a fost oprita, iar dosarul a fost dosit sub pretextul secretului de stat.  
In decembrie 2004, cand a preluat functia de presedinte al Romaniei, Traian Basescu avea, pe langa alte angarale (vezi "Megadosarul Flota"), si un dosar intocmit de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB). Este vorba despre dosarul cu numarul S/IV/1014, din 18.10.2004 (vezi facsimil) privind tranzactia dubioasa cu un teren din nordul Capitalei. Iata cum sintetizeaza ONPCSB aceasta tranzactie dubioasa in raportul amintit: "Traian Basescu si Casuneanu Costel («un foarte bun prieten», dupa chiar spusele presedintelui - n.r.) au cumparat terenuri invecinate in aceeasi zi, prin acelasi mandatar. Traian Basescu a cumparat un teren in Aleea Privighetorilor si i l-a vandut Gabrielei Blaj (cumnata lui Casuneanu - n.r.) la un pret de patru ori mai mare.  
Astfel, s-a putut justifica suma de 280.000 USD, care a constituit pretul vilei de pe Soseaua Bucuresti - Ploiesti nr. 137 B, proprietate ce a fost donata fiicei: in acest mod, proprietatea nu a mai fost mentionata in declaratia de avere". Scurt, dar cuprinzator. Pentru astfel de fapte, potrivit legii, Traian Basescu si toti cei implicati riscau ani grei de puscarie.    
BASESCU PUNE OCHII PE ONPCSB. Dosarul familiei Basescu cu privire la aceasta jonglerie imobiliara se afla deci "in lucru" la ONPCSB, in luna noiembrie 2004. In februarie 2005, la doar doua luni dupa ce a devenit presedinte, Traian Basescu participa la o sedinta de bilant a ONPCSB, insotit de consilierul sau de suflet, Theodor Stolojan. Cu acest prilej, presedintele Oficiului, Iulian Dragomir, anunta cu mandrie ca "in cel de-al doilea semestru al anului trecut (adica exact in perioada in care avea in lucru si dosarul familiei Basescu - n.r.) a fost dispusa masura suspendarii in cazul a 18 operatiuni, in suma de 10.019.070 de euro, 1.516.943 de dolari americani si 17.565.000.000 de lei, tranzactii asupra carora existau suspiciuni de spalare de bani". Ca urmare, dosarele au fost aruncate la gunoi. Cu alte cuvinte, Iulian Dragomir il informa pe presedinte nu despre cati mafioti au fost dati pe mana Parchetului, pentru spalare de bani, ci despre cati au fost scosi de sub urmarire.  
Evident, multumit, Basescu le-a transmis angajatilor ONPCSB ca vor avea sustinerea institutiei prezidentiale pentru ca "oficiul sa se integreze in sistemul destul de complicat al institutiilor care lupta impotriva coruptiei, alaturi de serviciile de informatii, de Parchetul General, Parchetul National Anticoruptie si Politie". Adica exact alaturi de institutiile pe care presedintele Basescu si ministrul Monica Macovei le luasera deja, intr-un fel sau altul, sub control.    SEFUL OFICIULUI PUNE BOTUL. In aceeasi sedinta, presedintele ONPCSB, Iulian Dragomir, "pune botul" imediat la propunerea presedintelui si chiar pluseaza, opinand ca pentru eficientizarea activitatii Oficiului nu sunt suficiente doar majorarea personalului si alocarea de fonduri suplimentare de la buget, ci si transformarea institutiei in autoritate nationala, in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor. In acest scop, spunea Dragomir, Oficiul nu ar mai trebui sa se subordoneze Guvernului, ci Consiliului Suprem de Aparare a Tarii - institutie aflata sub autoritatea sefului statului. Iata cum a motivat Dragomir scoaterea oficiului de sub influenta Guvernului (Tariceanu - n.r.) si trecerea lui sub coordonarea CSAT (Basescu - n.r.): "In primul rand, masura este necesara pentru obtinerea unei reale operationalizari a datelor si informatiilor furnizate de serviciile de informatii si valorificarea acestora in vederea sesizarii imediate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, dupa caz, a PNA. In al doilea rand, este necesara scoaterea Oficiului de sub influenta politica, Guvernul fiind un rezultat generat de un proces electoral" (!?!). Deci, in opinia sefului ONPCSB, nu presedintele si Parlamentul sunt rezultatul alegerilor, ci Executivul, adica Guvernul (!?!). Cert este ca, dupa ce Basescu a "prezidat" sedinta de bilant a ONPCSB, dosarul acestuia s-a volatilizat, iar initiativa trecerii Oficiului in subordinea CSAT a ramas "in lucru".     AFACERILE PRESEDINTELUI - "SECRET DE STAT". Invocand Legea nr. 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public am solicitat ONPCSB informatii cu privire la "Dosarul familiei Basescu", mai exact ce solutie a fost data, unde a fost trimisa speta, daca dosarul a fost clasat, care au fost motivele etc. Raspunsul primit de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor este unul aiuritor: "Avand in vedere diferitele nivele de clasificare sub care se efectueaza activitatea de analiza in Oficiu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informtiilor clasificate, nu putem sa dam curs solicitarii dumneavoastra prin invocarea prevederilor Legii nr. 544/2001". Asadar, nu numai despre Traian Basescu, ci despre oricare «oligarh» luat in vizor pentru spalare de bani, ONPCSB, iata, nu poate furniza nici un fel de informatie, acestea fiind asimilate «secretelor de stat»". Care or fi oare criteriile pentru care o investigatie cu privire la tranzactiile dubioase ale unui om de afaceri sunt "clasificabile"? Sau cum pot pune astfel de informatii statul roman in pericol?     Tunul lui Basescu - 10 miliarde in trei luni   Jurnalul National a prezentat in detaliu jongleriile lui Basescu, Casuneanu et comp. cu terenul in cauza. Pe scurt, la 9 august 2000, Traian Basescu cumpara un teren intravilan de 3.700 metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care platea - cel putin "pe hartie" -   un miliard si jumatate de lei. O adevarata pleasca pentru aproape 4.000 de metri patrati in Baneasa, intr-o zona rezidentiala. Primarul General al Capitalei de atunci a reusit practic sa sparga piata, achizitionand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care la agentiile imobiliare era cotat undeva intre 90 si 200 de dolari. Vanzatorul era un anume Peticila Nicolae, care mostenise terenul. Dar parcela lui Basescu era doar jumatate din terenul vandut de Peticila. Cealalta jumatate a fost cumparata, "coincidenta", in aceeasi zi, de Costel Casuneanu, zis si "regele asfaltului", omul de afaceri din Oituz care "a tras" miliarde de lei din afacerile incheiate cu Ministerul Transporturilor, condus multa vreme de Traian Basescu. Numai ca "pretenul" Casuneanu platea aproape cinci miliarde de lei pe parcela sa, in timp ce, asa cum am vazut, Basescu daduse pe aceeasi suprafata doar 1,4 miliarde de lei. La 14 octombrie 2002, Basescu vindea terenul cu pricina unei anume Gabriela Blaj, coincidenta... tot din Oituz. Dupa cum a recunoscut Casuneanu intr-o emisiune televizata, Gabriela Blaj este chiar cumnata sa. Basescu incasa 12 miliarde de lei, adica echivalentul a 361.540 USD. Apoi, la 21 octombrie acelasi an, cu banii jos cumpara o vila in Baneasa, cu 280.000 de dolari, pe care trei saptamani mai tarziu a donat-o fiicei sale Ioana. Afacerea intra in vizorul ONPCSB. Apoi, in februarie anul urmator, in calitate de primar, si-a alocat singur, din fondul statului, casoiul "social" din Mihaileanu, pentru ca omul era la stramtoare, nu avea unde locui (!?!). Sa mai amintim de limuzina Mercedes Benz S500, pe care Basescu a "cumparat-o" in aceeasi perioada de la acelasi Casuneanu cu fabuloasa suma de 13.000 de dolari? Evident, suma tot "pe hartie"a€¦