Merita sa facem un calcul. Ca sa vedem pe ce fel de castiguri mizeaza romanii si ce fac cu banii. Sase sunt cele mai importante categorii de venituri, cu care romanii s-au obisnuit dupa decembrie a€™89: 1) din munca; 2) din
 Merita sa facem un calcul. Ca sa vedem pe ce fel de castiguri mizeaza romanii si ce fac cu banii. Sase sunt cele mai importante categorii de venituri, cu care romanii s-au obisnuit dupa decembrie a€™89: 1) din munca; 2) din afaceri, ce presupun si ele munca, la care se adauga initiativa si riscul; 3) din rente; 4) din fonduri de protectie sociala; 5) din mica sau marea coruptie; 6) din furt si inselaciune. Baza subzistentei majoritatii familiilor o constituie salariile, pensiile si ajutorul social. Salariile ce abia au reusit sa treaca peste echivalentul in lei al unei sume inca neindestulatoare, de 250 - 300 de euro pe luna, si pensiile ce se situeaza la niveluri cu mult sub limita decentei. Cat despre ajutorul sociala€¦ Daca insa punem cap la cap, pe de o parte, preturile de consum, in crestere, chiar daca ate-nuate acum, alaturi de targuielile zilnice ale populatiei, iar pe de alta parte, salariile si veniturile din afaceri, plus pensiile si ajutoarele sociale, nu ajungem la o balanta echilibrata. Fiindca intrarile de bani sunt mai mici decat cheltuielile intr-un moment in care consumul continua sa creasca. De unde provin diferentele? Vom incepe cautarea explicatiilor cu un tip de castiguri specifice economiei de piata: banii facuti dina€¦ bani. Consumul amanat, prin economisire, aduce un plus de castig: dobanzile din depozitele bancare. Mai putin atractive, in conditiile inflatiei in scadere continua, dar inca semnificative. Fara sa acopere diferenta. Adaugam castigurile aduse de investitii financiare. Incepand cu banii incredintati fondurilor mutuale si transformati in capital de aceste institutii proprii economiei de piata, care ii plaseaza in diferite afaceri. Plus investitiile in actiuni, la bursa. Atractive doar pentru o foarte mica parte a populatiei. Dar inca nu e acoperita diferenta. Micile binefaceri ale capitalismului (dividende din actiuni la societatile agricole, dividende din privatizari MEBO ori din rezultatele "Cuponiadei") nu rezolva nici ele lucrurile. Fiindca, desi 15 milioane de romani au alcatuit, prin efectul legii, un numeros actionariat popular, obtinand 600 de milioane de actiuni, romanii n-au castigat mai nimic. Mai e si autoconsumul. Munca din gospodariile populatiei. Neeconomisita si neinvestita. La care mai adaugam cateva miliarde de euro, bani trimisi acasa de romanii care muncesc in afara tarii. Dupa ce tragem linie si adunam, tot nu apare semnul egal intre venituri si cheltuieli. De unde este acoperit "deficitul"? Din economia necontabilizata, desigur. Din ceea ce "ciupesc" milioane de oameni din activitati economice neinregistrate si netaxate. Indeosebi din servicii facute "in timpul liber", ce cunosc o explozie fara precedent. Sau din trafic clandestin, evaziuni in stil mare sau crima organizata. Cum am ajuns aici? O cauza o constituie intarzierea adaptarii procesului educational din tara noastra la cerintele timpului. Romanii inca nu invata, incepand din scoala, cum se fac banii din munca performanta si cum se inmultesc. De altfel, constructia pietei noastre financiare, cu ramurile ei specifice (piata monetara, piata valutara, piata de capital si piata asigurarilor), a fost in prea mica masura insotita de un proiect national de scolarizare a companiilor si a populatiei. Singurele demersuri in acest plan apartin Bancii Nationale, care a primit un sprijin important din partea presei. E prea putin. Doua lucruri nu sunt inca bine intelese la noi: 1) importanta banilor economisiti; 2) nevoia de a sprijini, cu forta intregii societati, dezvoltarea unei retele de institutii specifice, puternice si credibile, care sa atraga economiile. Nu numai in banci, ci intr-un cerc larg de sisteme de investitii financiare. Fara un astfel de cuplu, care sa asigure strangerea de cat mai mult capital banesc si sa garanteze, in conditii de securitate, operativitatea, rentabilitatea si transferul de capital de la cei ce economisesc si doresc sa investeasca la antreprenori capabili sa valorifice cu eficienta maxima economiile, romanii nu vor avea mai multi bani. A economisi inseamna a amana consumuri. Ceea ce nu este insa egal cu restrangerea fortata a consumului. Sunt astazi, in lume, multe locuri in care economisirea a devenit un cult. Dar asta se intampla in tari in care pofta de consum se manifesta exploziv. Lucrurile nu se petrec insa la fel in Romania. La noi, economisirea e fortata. Romanul s-a obisnuit sa stranga din dinti si sa economiseasca pentru a-si suplimenta castigul derizoriu. Milioane de romani si-au facut un stil de viata din supravietuirea de azi pe maine. Desi nimic bun nu ne aduce acest tip de supravietuire. Nici eficienta, nici dezvoltare, nici bunastare. Pentru ca banii vin cu "ratia", putini cate putini. Avem insa nevoie de o schimbare fundamentala, care sa aduca bani multi. Prin performante economice, prin economisire si prin amplificarea tuturor pietelor financiare.
Despre autor:
