Din nou despre agresiunea Bastroe

Pentru ucraineni canalul Bastroe a fost ridicat la o chestiune de importanta nationala - insa nu economica, mai degraba politica. Daca ar fi fost vreo inghesuiala deosebita din Marea Neagra inspre Dunare ar fi parait deja canalul Dunare-Marea Neagra din Romania, dar nu este cazul.
Pentru Kiev canalul Bastroe reprezinta mai degraba o ambitie oarecum ilogica: il construim pentru ca asa vrem. Romania a cerut pe un ton bland respectarea conventiilor internationale care se refera la protectia mediului in zonele transfrontaliere. Din 2004 si pana acum ucrainenii nu au binevoit sa respecte prevederile acestor conventii - minimul ar fi fost sa notifice Romania cu privire la intentia de a construi un canal in Delta Dunarii. Aceasta notificare a venit saptamana aceasta in bataie de joc, dupa ce Kievul a anuntat terminarea lucrarilor. Ceva de genul: va anuntam ca incepem exact cand am terminat. O forma de interpretare particulara a expresiei "buna vecinatate".
Oficialii de la Bucuresti au reusit sa nu piarda nici aceasta ocazie in a fi prinsi cu dosarele in vine: nimeni n-a stiut ce si cum sa raspunda la notificarea ucraineana. Au existat cateva comunicate de presa destul de bataioase, insa chestia se opreste aici. Nu exista un comitet interministerial care sa fi monitorizat incepand din 2004 (anul cand scandalul Bastroe a devenit public, in mare parte datorita campaniei declansate de ZIUA) influenta lucrarilor ucrainene asupra Deltei Dunarii - daca nu din 2003, de cand inalti oficiali de la Bucuresti stiau de planurile Kievului, dar taceau ca bibanii.
Deocamdata Kievul se foloseste de canalul Bastroe in acumularea de puncte electorale. Asa cum a fost in 2004, anul campaniei pentru prezidentiale, tot asa este si acum, cand presedintele Iuscenko se infrunta cu premierul Ianukovici. Fiecare dintre cei doi incearca sa traga spuza electorala pe turta proprie dandu-se cocosi la Romania. Noua inaugurare a canalului Bastroe, de luni, este vazuta ca o victorie impotriva Romaniei. Deocamdata datele tehnice nu dovedesca ca acest canal ar reprezenta o ruta alternativa: are doar 5 metri adancime dupa trei ani de lucrari. Canalul Sulina are 7 metri adancime, asa ca nu va avea parte de o concurenta economica prea curand.
Dincolo de tulburarea mediului inconjurator extrem de sensibil al Deltei Dunarii, canalul Bastroe prezinta alte doua provocari. Prima este una de natura militara: acest canal a fost planificat ca o ruta pentru nave de razboi fluviale inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea de catre amiralii rusi. In perioadele in care Moscova tarista a avut in stapanire Delta Dunarii chiar s-a incercat adancirea acestui canal. Kievul sustine ca Bastroe era navigabil si in perioada URSS si ca nu face altceva decat sa reabiliteze un canal mai vechi - uita sa spuna doar ca e vorba de un canal pentru navele militare ale URSS. A doua provocare este una pentru intreaga Uniune Europeana: canalul Bastroe reprezinta pentru Ucraina o cale directa de acces in Uniune, care eludeaza orice fel de control. In conditiile in care Bruxelles-ul intentioneaza sa transforme Dunarea si Rinul intr-o "mare interioara", care sa asigure legatura dintre Atlantic si Marea Neagra, agresiunea Bastroe este o agresiune la adresa intregii Uniuni Europene.

---

Despre autor: