Ministrul spune ca, pe langa lipsa de eficienta, argumentul pentru revocarea lui Tulus a constat si in numarul mic de dosare solutionate prin trimitere in judecata, dar si "zero condamnari". "Aceasta este problema. Si nu este vorba numai de condamnari, ci de faptul ca aceste dosare nu au ajuns la finalizare. Domnul Tulus avanseaza termenul de cinci ani. Poate il impingem mai incolo, ca toti coruptii sa scape prin prescrierea pedepsei", a spus Chiuariu. El a respins ideea ca procurori ai DNA s-ar fi coalizat pentru sustinerea colegului lor. "Nu cred ca s-au coalizat. Eu am propus sa avem o evaluare exacta a eficientei luptei anticoruptie. Nu avem acest lucru, nu avem condamnari, avem doar niste dosare deschise si plimbari nesfarsite pe la Parchete cu acuzatii", a precizat Chiuariu. Ministrul i-a asigurat pe toti procurorii ca in perioada mandatului sau nu va exista nici o ingerinta politica in actul de cercetare penala.
Cererea de revocare
Slaba operativitate in solutionarea cauzelor comparativ cu alte sectii ale DNA, solutiile de restituire a anchetelor pentru refacerea urmaririi penale, folosirea inadecvata a resurselor umane sunt motivele pentru care ministrul Justitiei a solicitat, marti, revocarea procurorului Doru Tulus. Astfel, in cererea de revocare a lui Tulus de la conducerea Sectiei a II-a DNA - postata pe site-ul Sojust - se arata ca acesta "nu si-a exercitat corespunzator atributiile manageriale pe anul 2006, ceea ce a dus la neremedierea deficientelor constatate in 2005". In consecinta, la Sectia a II-a s-a constatat "un nivel scazut al indicelui de calitate si operativitate in solutionarea cauzelor in raport cu celelalte sectii ale DNA". La Sectia a II-a s-a inregistrat cel mai mare numar al cauzelor nesolutionate cu depasirea termenului de un an de la data inregistrarii, adica 55 fata de 31 existente la Sectia de combatere a coruptiei si 14 la Sectia de combatere a infractunilor de coruptie savarsite de militari. Totodata, la Sectia lui Doru Tulus s-a inregistrat cel mai mare numar de dosare nesolutionate cu depasirea termenului de sase luni de la data inregistrarii, adica 37 fata de noua existente la Sectia de combatere a coruptiei si patru la Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, se arata in cererea de revocare. Tot in cerere se spune ca "singurul caz de inculpat arestat preventiv fata de care s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata in 2006 a fost inregistrat la Sectia de combatere a infractiunilor conexe faptelor de coruptie. "La sectia lui Doru Tulus s-au inregistrat solutii de restituire a cauzelor pentru refacerea urmaririi penale, solutia instantei fiind imputabila procurorului pentru ca nu a dispus inceperea urmaririi penale fata de unii inculpati si a prezentat rechizitoriul pentru alte fapte decat cele retinute in rechizitoriu", se mai precizeaza in document. Potrivit Mediafax, in cererea de revocare se mai arata ca la Sectia a II-a nu au fost folosite adecvat resursele umane, existand un raport negativ intre resursele investite si rezultatele obtinute in 2006, ceea ce a dus la solutionarea doar a 99 de cauze din 428, in 74 declinandu-se competenta. Se mai arata ca din cele 99 de dosare solutionate au existat 81 de solutii de netrimitere in judecata, comparativ cu 18 rechizitorii intocmite.
Demisii in Ministerul Justitiei
Ion Codescu, secretar de stat pentru afaceri europene si internationale, Laura Stefan, director la Directia de relatii cu Ministerul Public, si Cristi Danilet, consilier al ministrului Justitiei, au anuntat ieri ca demisioneaza in semn de protest fata de cererea de revocare a procurorului Tulus. Laura Stefan a spus ca a avut o discutie calma si civilizata cu ministrul Tudor Chiuariu in care i-a spus ca "nu pricepe" care sunt motivele care il determina sa propuna revocarea din functia de sef de sectie a lui Doru Tulus. "Si cum e firesc, am plecat eu", a adaugat aceasta. "Cele trei persoane sunt dintre colaboratorii doamnei Macovei pe care eu, de buna credinta fiind, i-am mentinut in functii. E decizia lor, pe care nu o comentez. Am avut doar o discutie cu ei si le-am acceptat demisiile, nu am intrat in amanunte", a declarat ministrul.
Ion Codescu a fost numit secretar de stat in septembrie 2005 de catre Monica Macovei. Laura Stefan a fost seful grupului de lucru privind ordonanta DIICOT, cel mai criticat act legislativ initiat de Monica Macovei. Cristi Danilet a fost vazut marti la GDS, unde Macovei a facut o declaratie de presa. Acesta este membru al organizatiei SoJust. "Intrucat nu vreau ca numele meu sa fie asociat cu epurarea politica din Justitie, cu presiuni asupra acesteia, cu incalcarea grava a principiilor de independenta a procurorilor si a judecatorilor, cu instaurarea fricii si instabilitatii printre magistrati, am decis sa ma reintorc la Tribunalul Cluj pentru a-mi continua activitatea ca judecator independent", sustine Cristi Danilet. Totodata, demisia sefului Directiei de avizare acte normative din MJ, Alina Vrabie, a fost facuta publica ieri, in conditiile in care acesta a renuntat la post cand s-a anuntat plecarea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. Mai multi procurori si ofiteri de politie judiciara de la serviciile teritoriale ale DNA s-au alaturat ieri protestului colegilor lor de la structura centrala, fata de propunerea de revocare din functie a lui Tulus. (Bogdan GALCA)
Senatul a tras cu dintii de Legea ANI un an
Legea ANI a fost adoptata in unanimitate ieri de Senat, cu 103 voturi, dupa un an de dezbateri parlamentare. Dupa doua ore de dezbateri aprinse, plenul a votat Legea ANI, aproband totodata si unele amendamente. De remarcat ca senatorii au taiat coltii legii promovate de Macovei. Tariceanu a tinut sa-l felicite pe Chiuariu pentru victoria din Senat.
Senatorii au fost de acord cu propunerea peremistului Ilie Petrescu, respinsa initial de Comisii, care prevede ca presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii sindicatelor au obligatia sa-si declare averilor. "Stim cu totii ca liderii unor sindicate s-au imbogatit in mod nejustificat. Ar fi bine ca si ei sa cada sub incidenta acestei legi", a sustinut senatorul PRM, Valentin Dinescu. Alt amendament aprobat de plen a fost si cel formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru. Acesta a propus ca prin diferenta vadita, ca punct de demarare a cercetarilor, sa se inteleaga o diferenta ce depaseste 10% intre averea existenta si veniturile realizate, dar nu mai putin de 10.000 de euro. In forma initiala, Agentia putea incepe verificarile si daca plusul de avere nu putea fi justificat de demnitarul respectiv.
Dezbaterile au fost marcate de o ciocnire verbala intre senatorul PLD Nicolae Vlad Popa si liderul senatorilor liberali, Puiu Hasotti, care i-a strigat peledistului: "Jigodie!". Ministrul Chiuariu s-a ararat multumit de forma finala a Legii ANI. Premierul Tariceanu a salutat performanta senatorilor, laudandu-l pe Chiuariu ca a reusit "sa impuna o forma a Legii ANI mai ambitioasa" decat textul redactat de fostul ministru Macovei. Tariceanu si-a exprimat totodata neincrederea ca Monica Macovei ar fi reusit sa treaca legea prin filtrul Parlamentului, data fiind "relatia sa proasta cu Parlamentul". Premierul a mai spus ca intarzierea adoptarii legii s-a datorat faptului ca dezbaterea anti-coruptie a fost politizata.
De altfel, Legea ANI nici nu mai seamana cu proiectul initiat de Monica Macovei, parlamentarii avand grija sa-i ajusteze coltii. Senatorii au schimbat forma initiala a textului, care prevedea ca Agentia era condusa de un presedinte si un vicepresedinte numiti de presedintele Romaniei, la propunerea unui Consiliu de Integritate format din reprezentanti ai partidelor, Guvernului si judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Senatorii au stabilit ca presedintele si vicepresedintele ANI sa fie numiti tocmai de Senat. Fostul ministru al Justitiei Monica Macovei s-a aratat nemultumita de forma finala a legii, comentand ca Agentia nu mai este independenta, ci este subordonata Parlamentului, date fiind modificarile operate de senatori si deputati. (V.D.)
Anticoruptie inmuiata dupa aderare
Fostul ministru al Justitiei Monica Macovei avertizeaza ca mai multe legi anticoruptie, adoptate inainte de aderarea la Uniunea Europeana, au fost modificate sau suspendate dupa 1 ianuarie 2007.
Invitata marti, in emisiunea 100% de la Realitatea Tv, Macovei a mentionat Legea insolventei, cea a finantarii partidelor poitice, precum si normele privind duty-free-urile. "Inainte de integrare, ca masura anticoruptie, si nu numai, am adoptat Legea insolventei, promovata de Ministerul Justitiei, adoptata in Parlament, a intrat in vigoare in iunie 2006. Aici se elimina orice posibilitate de ajutor de stat la companiile de stat falimentare. (...) Am adoptat-o, ne-am mandrit cu ea, am batut Europa. Si in februarie 2007, dupa integrare, vine AVAS cu o ordonanta de urgenta pe ordinea suplimentara si zice: <<Suspendam legea aceasta pentru 28 de companii>>. Ati auzit un stat normal in care suspenzi o lege pentru noi doi? Pentru 28 de subiecti? Ati mai auzit asa ceva? Alt exemplu: legea finantarii partidelor politice. Am modificat-o in 2006, am facut-o mai severa, mai drastica cu controlul, cu transparenta, cu punere pe site, sume, tot. Dupa 1 ianuarie 2007 a fost suspendata toata pentru un an de zile. Alt exemplu: duty-free-urile. Le-am desfiintat pe toate in 2006, inclusiv pe cele de pe granita non-UE, fiindca erau surse de contrabanda. Ce se intampla acum in Parlament? Ce s-a si intamplat, cred: se reinfiinteaza", a spus Macovei. (O.B.)
Ministerul cere procurorilor sa nu se implice
Ministerul Justitiei apreciaza ca reactia procurorilor din unele servicii ale Directiei Nationale Anticoruptie este o "comanda politica", solicitand tuturor procurorilor sa nu se implice "in actiuni politicianiste care afecteaza grav lupta impotriva coruptiei". "Ingrijorarea procurorilor este nejustificata. Voi urma avizul CSM in cazul lui Doru Florin Tulus. Pe aceasta cale solicit public tuturor procurorilor sa urgenteze anchetele si sa le trimita in sala de judecata, a declarat ministrul Justitiei Tudor Chiuariu", se arata intr-un comunicat al MJ. (B.C.G.)
Razboi intre INM si ministru
Institutul National al Magistraturii (INM) i-a solicitat ministrului Justitiei sa-si anuleze vizita programata cu auditorii de Justitie cu ocazia Zilei Europei, pe motiv ca asteapta clarificari privind revocarea lui Doru Tulus. Solicitarea adresata de conducerea INM ca ministrul sa-si anuleze vizita a fost dezmintita de acesta. "INM nu avea ce sa-mi solicite pentru ca, eu, marti, cand am stiut cu siguranta ca miercuri dimineata o sa inceapa la Senat dezbaterea Legii ANI si dupa aceea este sedinta de Guvern, mi-am amanat vizita la INM", spune ministrul, citat de Rompres. El declara ca la INM "sunt unii dintre servitorii doamnei Macovei, care mai bine ar face sa organizeze corect concursurile pentru intrarea in magistratura, pentru ca au tot felul de probleme si de aceea avem un deficit de personal in ce priveste procurorii si judecatorii. Bineinteles ca au facut-o special sa ma atace, e mai mult decat evident". Chiuariu a criticat si declaratiile directorului INM referitoare la cazul procurorului Doru Tulus, calificand drept inadmisibil faptul ca Mihai Selegean se antepronunta
pe un caz aflat pe
rolul CSM. (Bogdan GALCA)
Frattini vrea sa vada ANI functionand
"Este important ca Senatul a adoptat legea, dar ca intotdeauna e mai important sa vedem cum e aplicata legea. Un act normativ nu ar trebui sa ramana o hartie moarta. Deci, de-abia asteptam sa vedem cum autoritatile romane vor trece de urmatoarea provocare si anume sa realizeze mecanismul pentru functionarea agentiei", a declarat, ieri, purtatorul de cuvant al Comisarului european pentru Justitie Franco Frattini, Roscam Abbing Friso (foto),
referindu-se la legea ANI adoptata de Legislativul de la Bucuresti. Oficialul european considera ca este important ca Senatul a adoptat Legea de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate, insa este la fel de important cum este aplicata. Totodata, el a precizat ca autoritatile trebuie sa asigure resursele care sa permita agentiei sa-si duca la indeplinire activitatile extrem de importante. (L.P.)