In asteptarea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Turcia, programat sa se desfasoare astazi, Curtea Constitutionala a anulat rezultatele primei runde, organizate, la finalul saptamanii trecute, in Parlamentul de la Ankara.
Seful diplomatiei de la Ankara, Abdullah Gul, s-a aflat la un pas de victorie in cadrul alegerilor prezidentiale desfasurate, vineri, in Turcia, reunind doar 357 din cele 367 de voturi necesare castigarii scrutinului. Departe de a fi pe placul Opozitiei nemultumite de platforma proislamica a reprezentantului formatiunii Dreptate si Progres (AK), aflata la guvernare, candidatura lui Gul la functia suprema in stat - de altfel unica - a provocat ample manifestatii in favoarea laicitatii statului, mobilizand peste un milion de persoane la finalul saptamanii trecute. "Turcia este si va ramane laica", au scandat manifestantii, afisand drapele si portrete ale fondatorului statului modern turc, Mustafa Kemal Ataturk. In urma votului din Parlament, Partidul Republican al Poporului (CHP), aflat in Opozitie, a solicitat Curtii Constitutionale anularea votului "ilegal" de vineri si suspendarea procedurilor de desemnare a sefului statului, instanta pronuntandu-se, ieri, in favoarea anularii scrutinului organizat, la finalul saptamanii trecute, in Parlamentul de la Ankara. "S-a luat decizia de suspendare a procesului" electoral, a declarat unul din membrii instantei turce, citat de Reuters.
Armata intra in joc
Disputa creata de candidatura ministrului proislamist Gul la functia suprema in stat nu s-a limitat insa la scena politica, Armata avertizand ca nu va ezita sa intervina in favoarea mentinerii laicitatii statului. "Trebuie avut in vedere faptul ca fortele armate reprezinta una din taberele implicate in aceasta dezbatere si sunt un puternic garant al laicitatii. (...) Fortele armate (...) isi vor face cunoscuta pozitia si atitudinea daca va fi necesar. Nimeni nu ar trebui sa se indoiasca de aceasta", precizeaza un comunicat al Armatei turce, citat de BBC. Replica Guvernului de la Ankara nu a intarziat sa apara. "Seful Marelui Stat Major este o institutie care primeste ordine de la Guvern si ale carei indatoriri sunt stabilite de Constitutie si legile adiacente. Potrivit Constitutiei noastre, seful Marelui Stat Major raspunde in fata premierului", a declarat ministrul Justitiei, Cemil Cicek. Interventia Armatei turce a fost taxata dur si de oficialii europeni, secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, declarandu-se "deosebit de preocupat" de comunicatul emis, considerat drept "o tentativa deliberata de a influenta alegerea unui nou presedinte". "Militarii trebuie sa ramana in cazarmi si sa nu se ocupe de politica", a declarat Davis, subliniind ca fortele armate nu au nici o legitimitate democratica proprie si nu pot juca un rol politic.
Gul merge mai departe
Fara a se lasa influentat de obiectiile contestatarilor sai, ministrul de Externe turc a anuntat ca isi mentine intentia de a prelua fotoliul prezidential detinut, in prezent, de Ahmet Necdet Sezer si care urmeaza sa fie predat la data de 16 mai. "Procedurile (pentru alegerea presedintelui, n.red.) au fost declansate si vor continua. Nici nu se pune problema retragerii candidaturii mele", a declarat, la finalul saptamanii trecute, Gul, citat de Reuters. Mai mult, premierul Recep Tayyip Erdogan a intervenit in favoarea colegului sau de partid, lansand, luni, un apel la "unitate si solidaritate". "Turcia se dezvolta intr-un ritm alert. Trebuie sa protejam aceasta atmosfera de liniste si stabilitate", a precizat seful Executivului de la Ankara, totodata lider al formatiunii proislamice AK. (A.M.L.)