Pentru ca mai putin de 40% dintre romani ar fi dispusi ca dupa moartea unei rude sa accepte donarea organelor acesteia, desi nu cunosc dorinta membrului de familie legata de acest subiect, transplantologii au readus ieri in discutie modificarea acordului informat - utilizat pentru donarea de organe de la donator cadavru - cu cel prezumat.
In Romania, in prezent, legislatia din domeniu prevede acordul informat, demers ce presupune obtinerea consimtamantului rudelor de gradul I ale defunctului pentru prelevarea de organe si/sau tesuturi in vederea transplantului. Modificarea legislatiei va tine totusi cont de opinia exprimata de familie, argumentele urmand sa fie extrem de solide, insa va prevala inexistenta unui refuz in scris dat in timpul vietii de catre persoana care a ajuns in postura de posibil donator de organe. Propunerea de modificare a legislatiei va fi inaintata in circa doua luni de zile plenului Parlamentului, dupa discutii in Comisile de Sanatate din cele doua Camere, potrivit prof. dr. Mircea Ifrim, presedintele Comisiei pentru Sanatate si Familie din Camera Deputatilor. "Pot spune, cunoscand opinia colegilor mei de la Parlament ca putem da acest acord prezumat si trebuie sa-l facem de urgenta", a precizat Ifrim.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat in cursul acestei luni, la nivel urban, desi aproape 70% dintre intervievati sustin transplantul de organe, doar 12,9% dau ca raspuns "foarte sigur" posibilitatea de a-si dona organele dupa moarte. Incurajator insa este faptul ca "oarecum posibil" este raspunsul a 39,1% dintre repondenti. Sondajul mai releva faptul ca, cei mai multi romani (37,6%) nu sunt dispusi sa-si doneze, in timpul vietii, unele organe precum rinichi, parti din ficat etc. unei persoane necunoscute, procentul altruistilor fiind mai mic de 5%. Pentru cazul acordului prezumat la donatorul cadavru, peste 65% dintre repondentii au raspuns ca sustin demersul - presupunerea automata, in lipsa existentei unui refuz in scris semnat in timpul vietii - ca celui decedat i se pot preleva organele daca ajunge in moarte cerebrala. Desi peste 80% dintre intervievati sunt de acord cu faptul ca "donarea de organe ajuta la realizarea unui lucru pozitiv in urma mortii cuiva" si aproape 90% accepta afirmatia: "majoritatea oamenilor care primesc transplanturi castiga ani de viata", mai mult de jumatate dintre repondenti (51,3%) considera ca "e important ca o persoana sa fie ingropata cu toate partile corpului intacte".
"In momentul de fata, modificarea acordului nu mai constituie o simpla dezbatere. Incepe sa fie incet-incet o aliniere la o prevedere la care aproape toata Europa a introdus-o. Premisele de la care se pleaca sunt urmatoarele: in momentul respectiv (decesul unui memebru al familiei), familia este intr-o stare emotionala cu totul deosebita, si a decide in aceste conditii donarea organelor reprezinta un stres suplimentar. Apoi, s-a dovedit ca foarte putine familii cunosc dorinta decedatului. Se scurge timp si de cele mai multe ori rezultatul este negativ - adica se refuza donarea organelor. Tarile care au introdus acordul prezumat au constatat ca numarul organelor pentru donare a crescut, nu au fost proteste, ba din contra (...). Biserica nu si-a exprimat nici un fel de opozitie, de aceea prevederea a fost introdusa ca un fapt normal, in cadrul unor societati normale cu o legislatie normala, societati care doresc sa mearga inainte", a pledat prof. dr. Irinel Popescu.
Reprezentantul Comisiei de Bioetica a Ministerului Sanatatii si membru al Comitetului director de Bioetica al Consiliului Europei, dr. Vasile Astarastoae a sustinut, la randul sau, varianta existentei unui carnet de donator sau trecerea acceptului de donare a organelor pe permisul de conducere, motivand optiunea prin faptul ca "un cadavru nu poate fi tratat ca un obiect doar pentru ca in timpul vietii acea persoana nu a avut timp sa treaca pe la un notar pentru a-si face cunoscut refuzul de a-si dona organele".
Specialisti implicati in activitatea de transplant din Romania si persoane transplantate s-au reunit, ieri, la a 3-a editie a Zilei Nationale a Transplantului si au concluzionat ca, pentru tot mai multi pacienti cu anumite afectiuni cronice ireversibile, transplantul este singurul tratament ce le poate salva vietile.