Planul cincinal al diplomatiei americane ataca Rusia

Departamentul de Stat de la Washington si-a prezentat, la inceputul acestei saptamani, "planul strategic" pentru politica externa in intervalul 2007-2012. O parte semnificativa a documentului este dedicata obiectivelor diplomatice americane in spatiul post-sovietic, mai ales celor legate de Rusia - care ocupa locul trei pe lista directiilor prioritare ale politicii SUA in Europa si Eurasia. Pentru prima data de la incetarea Razboiului Rece, SUA afirma in mod deschis ca principala sa prioritate este contracararea "comportamentului negativ" al Rusiei in numeroase sfere, de la vanzarea armelor, la regimul de presiune al Moscovei asupra fostelor republici sovietice, al caror viitor SUA il leaga de asa-numitele "revolutii colorate". Noul raport promite sa devina o noua sursa a tensiunii dintre Moscova si Washington.
Libertate, securitate, prosperitate
Documentul de 68 de pagini intitulat "Planul Strategic - Anii Fiscali 2007-2012", prezinta obiectivele si prioritatile fundamentale ale Departamentului de Stat si ale Agentiei SUA pentru Dezvoltarea Internationala (USAID). "In lumea de azi, este imposibil sa tragi linii clare de demarcatie intre interesele noastre de securitate, eforturile noastre de dezvoltare si idealurile noastre democratice" - declara Condoleezza Rice in introducerea ei la planul strategic. Ea a identificat principalul obiectiv american de politica externa: "Dezvoltarea unui viitor al libertatii, securitatii si prosperitatii in beneficiul poporului american si al intregii lumi".
Acesta este al treilea document "harta" pe care Departamentul de Stat il da publicitatii in decurs de putin peste o luna. Primul a fost raportul anual al departamentului asupra drepturilor internationale ale omului, care a aparut la inceputul lunii martie. Al doilea raport, intitulat "Sustinerea Drepturilor Omului si Democratiei: 2006" a fost publicat la inceputul lui aprilie. Ambele documente au dedicat un spatiu semnificativ Rusiei si tarilor CSI si ambele au criticat cu o duritate fara precedent situatia drepturilor si libertatilor democratice din Rusia. In plus, in timp ce raportul Departamentului de Stat din martie s-a limitat la cateva evaluari dure, cel din aprilie cuprinde indicatii concrete care arata ca Washingtonul intentioneaza sa influenteze activ situatia din spatiul post-sovietic.
Ambele documente au atins un punct nevralgic in Rusia si aparitia unui al treilea raport, care continua polemica Departamentului cu Moscova pe temele tot mai sensibile ale "suveranitatii Rusiei" si "amestecului american", nu amelioreaza cu nimic situatia.
Prin puterea exemplului
Referirea facuta de Rice, in preambulul raportului pe 2007-2012, la imposibilitatea "tragerii unor linii clare de demarcatie intre interesele noastre de securitate, eforturile noastre de dezvoltare si idelaurile noastre democratice" nu reprezinta decat ultima tentativa a Washingtonului de a explica de ce nu considera apararea democratiei de catre America la zeci de mii de kilometri distanta de granitele sale ca reprezentand un amestec in afacerile interne ale altor natiuni.
Ambasadorul american in Rusia, William Burns, a explicat pentru "Kommersant" rationamentul din spatele eforturilor americane de sustinere a institutiilor democratice. Observand ca "aceasta chestiune provoaca astazi numeroase dispute in Rusia", Burns a subliniat ca programele americane care opereaza in Rusia sunt "foarte limitate in privinta dolarilor cheltuiti" si ca ele se "bazeaza pe intelegerea faptului ca noi nu putem sa impunem nimanui experienta si valorile noastre". Potrivit ambasadorului, filosofia din spatele actiunilor Washingtonului se bazeaza pe dorinta de a dezvolta democratia in alte tari prin utilizarea exemplului experientei americane acumulate in crearea institutiilor economice si politice folositoare.
Mai putin ajutor, mai multe critici pentru Rusia
Declaratiile si evaluarile decisive cu privire la Rusia care sunt incluse in "planul strategic" nu reprezinta decat cea mai recenta confirmare a faptului ca SUA se inscriu intr-o cursa de durata atunci cand este vorba de democratia Rusiei, mai ales in conditiile in care noul plan cincinal american pentru politica externa include indicii potrivit carora Washingtonul inca mai spera ca Rusia nu este o cauza pierduta pentru America. Potrivit noii doctrine, "Statele Unite vor sa vada Rusia devenind un partener geopolitic deschis, democratic si stabil", un obiectiv pe care Departamentul de Stat spera sa-l atinga printr-o "gama larga de legaturi economice, sociale, stiintifice si politice". Washingtonul este, insa, dispus sa investeasca mult mai putin pentru atingerea acestor obiective.
Daca, in anul financiar 2006, pentru proiectele destinate construirii societatii civile au fost alocate in Rusia peste 28 de milioane de dolari, in acest an presedintele Bush a cerut Congresului mai putin de 14 milioane. In acelasi timp, cheltuielile pentru promovarea democratiei in lume cresc: in anul urmator ele ar putea ajunge la 1,45 miliarde dolari, comparativ cu 1,23 miliarde in 2006.
Potrivit raportului, Washingtonul este deosebit de interesat in "reintarirea tendintelor pozitive", incluzand facilitarea intrarii Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului, integrarea ei in economia globala si aparitia clasei de mijloc ruse care "sustine institutiile democratice si domnia legii". Totusi, raportul arata cu claritate ca interesul atingerii acestor teluri si al altora in climatul politic actual nu obliga SUA sa treaca cu vederea defectele democratiei ruse. "Ne vom implica in Rusia acolo unde putem proceda astfel in mod productiv, continuand in acelasi timp sa ramanem fermi - cu sustinerea aliatilor nostri europeni si a celorlalti aliati - in privinta valorilor democratiei, drepturilor omului si libertatii si vom respinge comportamentul negativ al Rusiei", promite planul Departamentului de Stat. Totusi, scrie "Vremia Novostei" , in pofida criticilor extrem de severe la adresa Rusiei, Planul strategic admite posibilitatea dezvoltarii cooperarii dintre cele doua state in domenii precum "lupta cu terorismul si asigurarea regimului de neproliferare a armelor de distrugere in masa". "Documentul este caracterizat printr-o directie accentuat anti-rusesca, de politizare si simplificare a unor probleme" - este de parere directorul pentru programe dedicate Rusiei si Asiei, din cadrul Institutului american pentru securitate mondiala, Nikolai Zlobin. Dar nu uimeste. Potrivit spuselor sale, multe se explica prin insusi specificul Planului strategic. "El nu a fost doar elaborat de Departamentul de Stat, ci este adresat inainte de toate insusi Departamentului de Stat. Politica americana trebuie sa fie tiparita pe hartie. Trebuie sa existe un raport politic, la care sa fie raportata activitatea birocratilor, a ambasadelor. In SUA se crede ca daca nu exista un astfel de document, inseamna ca nu exista nici politicieni".
Bile negre
Judecand dupa raport, Washingtonul vede astazi mai multe dovezi ale "comportamentului negativ" ale Rusiei decat in orice alta perioada de la prabusirea Uniunii Sovietice incoace. Lista nemultumirilor Administratiei Bush cuprinde "centralizarea tot mai mare a puterii, presiunea exercitata aspra ONG-urilor si a societatii civile, cresterea rolului guvernului in economie si restrictiile impuse libertatii presei", toate acestea fiind etichetate ca reprezentand "tendinte clare si ingrijoratoare". Un alt "mare motiv de ingrijorare" pentru Washington este reprezentat de "vanzarile ruse de arme catre state ca Iran, Siria sau Venezuela". Partea cea mai alarmanta a raportului este probabil confirmarea rivalitatii viitoare inevitabile dintre America si Rusia in spatiul post-sovietic. Potrivit documentului, "politica Rusiei fata de vecinii sai reprezinta o alta mare provocare, in special sustinerea de catre Moscova a regiunilor separatiste din Georgia si Moldova, presiunea ei politica si economica impotriva Georgiei, utilizarea sa monopolista a energiei in scopul exercitarii unei presiuni asupra statelor invecinate si obtinerea controlului asupra infrastructurii si a activelor strategice". Acuzand Moscova de ultilizarea parghiilor energetice pentru subjugarea vecinilor sai din CSI, Washingtonul nu ascunde pasii pe care ii va face in viitor pentru "sporirea securitatii energetice regionale: diversificarea surselor energetice, cresterea trasparentei si imbunatatirea eficientei utilizarii energiei".
Traiasca Revolutiile Colorate!
Un alt punct din raportul Departamentului de Stat care va tensiona cu siguranta relatia dintre Moscova si Washington este paragraful care se refera la asociatia GUAM, pe care "noile democratii din Georgia, Ucraina si Moldova" (plus Azerbaidjan) au creat-o ca pe o potentiala alternativa la CSI. Raportul arata ca unul dintre scopurile politicii externe americane din urmatorii cativa ani va fi sa ajute aceste tari sa se apropie mai mult de institutiile europene si euro-atlantice prin "sustinere, incurajare si consiliere tehnica". Pentru a "promova reforma si dezvoltarea democratica", Departamentul de Stat intentioneaza sa continue sa ofere "sustinere pentru societatea civila si media independenta, bilateral, in colaborare cu UE si prin forumuri internationale ca OSCE". Pentru Kremlin, insa, lovitura cea mai grea data de raport este cuprinsa intr-o singura fraza bine ascunsa in cele 68 de pagini: "in restul Euroasiei, oamenii tanjesc dupa speranta aprinsa de revolutiile colorate din 2003-2005".
Evolutia viziunii americane cu privire la Rusia
Recentul "plan strategic" al Departamentului de Stat si al Agentiei Americane pentru Dezvoltarea Internationala (USAID) este al patrulea de acest tip publicat din 1999 incoace. Cele trei editii precedente ale planului nu au cuprins o sectiune speciala dedicata Rusiei, desi relatiilor cu Moscova li s-a acordat mereu un spatiu important. Primul "plan strategic" elaborat de guvernul american a fost publicat in februarie 1999. Acel document mentiona ca "sustinerea democratiei in Rusia este cruciala pentru interesele de securitate nationala ale SUA". Departamentul de Stat promitea sa ofere sustinere institutiilor democratice si organizatiilor drepturilor omului din regiune. Rusia si China erau mentionate ca "potentiale provocari de securitate pe termen lung", desi "tensiunile inregistrate in relatiile cu cele doua state nu au prea multe sanse sa evolueze in directia unor confruntari militare". Un domeniu-cheie de cooperare cu Rusia era considerat cel al nepropliferarii armelor de distrugere in masa. In al doilea "plan strategic", publicat in septembrie 2000, Rusia - ca putere nucleara - a fost listata printre amenintarile la adresa securitatii nationale a Statelor Unite. Raportul sublinia importanta unor masuri prin care sa se securizeze arsenalul nuclear rus si sa-i fie protejate stocurile de arme chimice. Moscova era criticata pentru contactul sau cu Iranul in sfera tehnologiei nucleare. Un alt factor negativ mentionat era cresterea activitatilor de crima organizata, la nivel global. In raportul publicat in august 2003, care a acoperit intervalul 2004-2009, se preciza ca relatiile cu Rusia "conduc la rezultate pozitive pentru ambele tari in sfera reducerii capacitatilor nucleare, combaterii terorismului international, solutionarii conflictelor regionale si dezvoltarii potentialului energetic al Rusiei". "Planul Departamentului de Stat a fost acela de a dezvolta cooperarea in aceste sfere si de a spori eforturile depuse in directia stavilirii afluxului de tehnologie nucleara rusa catre Iran si Siria. Una dintre prioritatile declarate ale raportului a fost sustinerea intrarii Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului. Cel mai recent raport al Departamentului de Stat, dat publicitatii la inceputul acestei saptamani, cuprinde una dintre cele mai dure critici la adresa Kremlinului din ultimii ani. Dupa dizolvarea URSS, nici un alt document oficial american nu a mai lansat acuzatii atat de dure la adresa Rusiei. Criticarea Moscovei de catre Washington este in mod clar pe cale de a creste in intensitate, facand ca perspectivele colaborarii ruso-americane din urmatorii cinci ani sa nu fie prea incurajatoare. "Rusia nu mai este privita ca o democratie de perspectiva" - sustine Viktor Kremeniuk, adjunctul directorului Institutului pentru SUA si Canada. "Administratia Bush isi diminueaza asteptarile in ceea ce priveste rezultatele colaborarii cu Rusia, desi aceasta cooperare are mare importanta pentru SUA" - este de parere Thomas Melia, directorul executiv adjunct al Freedom House.
Agentia "Rusia la zi"

---

Despre autor: