Trafic de persoane
Procesul celor sapte inculpati din dosarul "Clamparu" judecati la Sibiu a fost reluat, in 20 martie, iar la finalul sedintei completul de judecata a decis ca martorii cu identitate protejata din acest dosar sa fie audi
Trafic de persoane
Procesul celor sapte inculpati din dosarul "Clamparu" judecati la Sibiu a fost reluat, in 20 martie, iar la finalul sedintei completul de judecata a decis ca martorii cu identitate protejata din acest dosar sa fie audiati cu mijloace specifice ale SRI, care deformeaza chipul si vocea celor interogati. In proces sunt implicate mai multe fete care au depus plangere impotriva membrilor Clanului Clamparu, iar 19 dintre acestea au cerut ca identitatea sa le fie protejata. "Procesul a fost suspendat pana acum, pentru ca noi (n.r. apararea) am cerut ca cel putin avocatilor sa li se permita sa le vada pe tinerele care vor depune marturie. Cererea noastra a fost trimisa la Curtea Constitutionala, iar raspunsul a fost negativ, astfel incat martorii care se vor prezenta vor fi audiati cu mijloace specifice ale SRI", declara, citat de Mediafax, unul dintre avocatii inculpatilor implicati in proces. Potrivit rechizitoriului, membrii Clanului Clamparu sunt judecati pentru constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat, in scopul comiterii de infractiuni grave, proxenetism, trafic de persoane.
Cautat prin Interpol
Ioan Clamparu (foto), "unul din principalii traficanti de fiinte umane din lume", asa cum il numea Garda Civila spaniola, este cautat prin Interpol, poza acestuia fiigurand atat pe site-ul Interpol, cat si pe cel al Politiei Romane la sectiunea "Urmariti", avand un mandat de arestare pe numele sau. Un personaj care a traficat sute de femei in Spania. Clamparu ramane in continuare capul uneia dintre cele mai "sudate" retele de trafic de fiinte umane dinspre Romania catre Occident. Un personaj catalogat drept cel mai inspaimantator traficant de femei pe tronsonul Romania-Spania si care si-a cladit un adevarat imperiu al terorii. Ioan Clamparu, zis "Nasul", "Papa" ori "Cap de porc", care are o condamnare de 15 ani de inchisoare pentru omor, fiind eliberat conditionat in 1999, a initiat, in 2001, o retea ce avea ca model de actiune regulile si pedepsele utilizate de Camorra italiana. Prima tara in care "Cap de porc" a plecat dupa eliberarea din penitenciar a fost, de altfel, chiar Italia. Reteaua era coordonata de "Cap de porc", acesta fiind ajutat de alte persoane care se ocupau de recrutarea si racolarea victimelor, de obtinerea documentelor de calatorie si transportul fetelor pana in Spania. Odata ajunse aici, fetele erau cazate in apartamente inchiriate de catre traficantii de carne vie, spunandu-li-se ca nu au alta solutie decat sa practice prostitutia. De cele mai multe ori fetelor li se retineau documentele, fiind amenintate. Clamparu si oamenii sai erau neiertatori, recurgand la violente fizice pentru a-si convinge victimele sa-si vanda trupul si sa produca bani pentru ei, care erau apoi transferati in Romania. Una din cele mai "rodnice" metode de convingere era bataia aplicata fetelor mai vechi in fata nou-venitilor. Astfel, traficantii aratau ca nu glumesc si ca orice nesupunere va fi aspru pedepsita. Fetele erau obligate sa se prostitueze intr-un imens parc din Madrid, Casa del Campo, denumit in argoul traficantilor "fabrica". Locurile erau numite "posturi", iar fetele purtau denumirea de "bagaje" sau "colete".
Tentativa de rapire
Noua membri ai clanului au fost retinuti in Spania, la inceputul acestui an, in timp ce incercau sa rapeasca un cetatean italian care locuia in Tenerife, pentru a cere o recompensa de un milion de euro. Politistii spanioli din localitatea Santa Cruz i-au prins pe cei noua romani, considerati a fi extrem de periculosi. Potrivit Mediafax, patru dintre membrii gruparii au fost prinsi chiar la locuinta victimei. Ceilalti cinci romani au fost gasiti la un hotel din apropierea locuintei italianului. In momentul retinerii, membrii clanului au opus rezistenta, unul dintre ei fiind impuscat in umar in timp ce incerca sa raneasca un politist folosind un pumnal. (B.C.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.