Daca oamenii ar urma regulile de selectie ale animalelor, am arata toti ca Brad Pitt sau ca Angelina Jolie (foto). Citiva oameni de stiinta britanici si-au dat seama de ce nu ni se intimpla asta.

Paunii dau tonul trendului potrivit caruia cei mai atragatori masculi au sansele cele mai mari sa se imperecheze. Dar daca aceasta tendinta ar fi imbratisata si de oameni, genele „frumusetii" s-ar raspindi, iar populatia ar fi formata exclusiv din supermodele si selectia partenerilor nu ar mai avea loc. Faptul ca fenomenul intirzie sa se produca a reprezentat multa vreme un ghimpe in coasta biologiei evolutioniste, daca e sa o credem pe Marion Petrie, coordonatoarea unei echipe de cercetatori de la Universitatea Newcastle. „Daca nu ar exista variatie, nu ar exista nici evolutie", se declara ea multumita de actuala stare de fapt pentru livescience.com.

Cheia franceza, varianta genetica

Grupul coordonat de Petrie crede ca a gasit o explicatie viabila a faptului ca aspectul fiintelor umane nu sufera de omogenitate. Si anume ca ADN-ul detine un „kit de reparare" si nu se fereste sa il foloseasca. Mai precis, kitul consta intr-un set de procese moleculare care indreapta raul facut ADN-ului celulei, pazind-o astfel, in conditii normale, de mutatii genetice. Acestea pot avea efecte negative, determinind tesutul sa degenereze sau sa sufere de disfunctionalitati, dar si efecte pozitive, ca in cazul genomului responsabil pentru imunitatea la boli, care creste rezistenta individului la bacterii sau la virusi. Numai ca unele mutatii afecteaza tocmai procesul de reparare si ii scad eficienta, de unde rezulta si mai multe mutatii pe masura ce raul facut deja nu e indreptat. „Iti poti creste sau iti poti scadea rata de mutatie", puncteaza Petrie.

Imunitatea garanteaza sex-appealul

Or, o rata consistenta de mutatii duce la mai multa diversitate a populatei. Iar Petrie si echipa sa au constatat, folosind o simulare computerizata, ca cresterea diversitatii genetice pricinuite de mutatiile care afecteaza repararea ADN-ului era mai consistenta decit scaderea ei creata prin selectia sexuala. Aceasta explicatie este sustinuta si de anumite rezultate obtinute de Petrie in cercetarile ei anterioare. Omul de stiinta demonstrase deja ca barbatii care beneficiaza de diversitate genetica in zona genomului responsabil pentru imunitatea la boli sint considerati mai atragatori de catre femei. Asa ca, pentru ca barbatii cu cele mai mari rate de mutatie au sanse mai mari sa se reproduca, ei vor transmite aceasta caracteristica urmasilor lor, permitindu-i astfel selectiei sexuale sa duca variatia mai departe. Aceasta concluzie are mari sanse sa se aplice tuturor vietuitoarelor.