Parlamentul de la Varsovia a adoptat o lege care interzice tuturor celor ce au colaborat cu politia politica sa detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa, banci, institutii academice sau sa ocupe pozitii executive in companii private. Legea a intrat in vigoare pe 15 martie, desi a atras numeroase controverse si critici, legate de restrictiile fara precedent pe care le impune fostilor securisti. In tot acest context, demersul ZIUA nu este intamplator.
Fostul sef adjunct al DIE, Ion Mihai Pacepa, a dezvaluit pentru ZIUA ilegalitatile pe care serviciile de spionaj romanesti le savarseau pentru a imbogati conturile lui Ceausescu, incluzand traficul de carne vie si jefuirea emigrantilor. Modul de operare al serviciilor de spionaj comuniste din Romania si din Polonia este similar, fapt care ridica un semn de intrebare legat de oportunitatea ca si la noi sa fie adoptata o lege de acest gen. De altfel, printr-o scrisoare deschisa, peste 700 de intelectuali, ONG-uri si sindicate au insistat ieri pentru adoptarea unei legi a lustratiei.
La 17 ani dupa Revolutie, Romania nu are o reglementare unitara in privinta fostilor nomenclaturisti si ofiteri acoperiti. Majoritatea clasei politice a fost de acord ca legea privind deconspirarea Securitatii are lacune, dar adoptarea modificarilor necesare la acest act normativ treneaza in Parlament. Cazurile parlamentarilor Serban Mihailescu si Mircea Cosea, care au fost deconspirati de CNSAS ca fosti ofiteri ai Securitatii, dar in mod paradoxal nu au primit verdict de politie politica, arata din plin neajunsurile legii 187, privind deconspirarea Securitatii. Ofiterii acoperiti, rotite care au asigurat functionarea mecanismului securitatii comuniste, reprezinta in acest moment o categorie eludata de lege.
Scandal in Polonia
Raportul unei Comisii de verificare a Guvernului polonez asupra activitatii Serviciilor de Informatii Militare-WSI-, servicii care, de altfel, au si fost desfiintate, a scos la iveala ilegalitati de neimaginat savarsite de politia politica. Raportul semnaleaza folosirea de catre ofiterii WSI a proprietatii de stat in scopul obtinerii ilegale de mijloace de finantare, coruptie si vanzarea de informatii confidentiale. O alta concluzie a raportului arata ca serviciile au fost implicate in traficul de arme, in complicitate cu mafia rusa si grupari teroriste arabe. De altfel, raportul comisiei sustine ca militari ai WSI au constituit principalele focare ale mafiei. Potrivit documentului, o alta misiune a WSI era recrutarea de agenti printre jurnalisti, infiltrarea in mass-media si in partidele politice, dar si influentarea opiniei publice. Toate aceste dezvaluiri au fost urmate de un imens scandal, fiind asteptate demisii la nivel inalt.
Dezvaluirile lui Pacepa
Modelul polonez de functionare a serviciilor de spionaj ale Securitatii este similar celui folosit de regimul fostului dictator Nicolae Ceausescu. Fostul sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe, Ion Mihai Pacepa, a dezvaluit, in exclusivitate pentru ZIUA, saptamana trecuta, ilegalitatile savarsite de DIE in numele dictatorului Nicolae Ceausescu. "In 1955, cand am devenit ofiter DIE, jecmanirea emigrantilor era deja o arta. Acestia erau ademeniti sau santajati de DIE sa-si lase parte din avere rudelor din tara, reale sau inventate, care n-au primit niciodata nimic. Un bilant retrospectiv prezentat lui Ceausescu in 1976 arata ca, in ultimii zece ani, DIE extorcase peste 18 milioane de dolari de la emigranti", scrie Pacepa in articolul publicat in ZIUA. El mai dezvaluie faptul ca DIE se specializase in vanzarea de evrei, germani si romani, targul de sclavi aducandu-i in conturi lui Ceausescu peste 400 de milioane de dolari. "Vazuta prin perspectiva istoriei, DIE a fost un fel de mafie externa a dictatorului comunist. Ca in orice mafie, cadrele DIE au fost invaluite in deplin secret", mai scrie Ion Mihai Pacepa. El subliniaza ca deconspirarea ofiterilor fostului regim - dupa regimul polonez - ar avea o dubla semnificatie: "va expune erezia conceptului de spionaj comunist si va identifica membrii armatei secrete care a jefuit Occidentul ca sa-l imbogateasca pe Ceausescu". (Anca HRIBAN, Carmen EPURAN)
Apel catre Parlamentul Romaniei si cel European
Intelectuali, sindicalisti si ONG-uri cer adoptarea urgenta a Lustratiei
Un grup de 735 de intelectuali, peste un milion de sindicalisti si sase ONG au adresat un Apel catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, solicitand "adoptarea urgenta" a legii lustratiei, sprijin pentru finalizarea dosarelor Revolutiei si mineriadelor, precum si adoptarea masurilor legislative ce se impun conform concluziilor Raportului Comisiei Tismaneanu.
Foto: Mediafax Scrisoarea deschisa, initiata de Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliatei Civice, a fost trimisa presedintilor Legislatului - Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, dar si sefului PE, Hans Gert-Poettering. In Apel se aminteste: "Romania a fost primul dintre fostele state comuniste in care crimele regimului comunist au fost condamnate in baza unui asemenea raport. Consideram ca, indiferent de criticile ce pot fi aduse Raportului, nici un roman de buna credinta nu poate contesta justetea unei asemenea condamnari". Semnatarii mai solicita forului legislativ "sprijin moral" pentru initierea, finalizarea sau redeschiderea anchetelor Justitiei in ceea ce priveste Revolutia din 1989, mineriadele din 1990, 1991 si 1999, precum si a revoltelor muncitoresti din Valea Jiului din 1977, de la Brasov din 1987 si a evenimentelor de la Targu Mures din martie 1990.
Printre semnatarii scrisorii se numara: Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Alexandru Zub, Ana Blandiana, Serban Papacostea, Mircea Cartarescu, Emil Constantinescu, Radu Filipescu, Horia Roman Patapievici, Ion Caramitru, Neagu Djuvara, Vladimir Tismaneanu, Andrei Pippidi, Stere Gulea, Lucia Hossu Longin, Romulus Rusan, Rodica si Flavia Coposu, Doina Jela, Serban Radulescu Zoner, Liviu Antonesei, Dorin Tudoran, Mircea Mihaies, Sorin Alexandrescu, Ruxandra Cesereanu, Denisa Comanescu, Nicolae Prelipceanu, Ioana Voicu-Arnautoiu, Sanda Golopentia, Victor Frunza, Bogdan Iuliu Hossu, Doru Maries, Dinu Zamfirescu, Radu Paraschivescu, Christian Mititelu, Tom Gallagher. Dintre organizatii amintim: Alianta Civica, Societatea Timisoara, Asociatia 21 decembrie 1989, Blocul National al Revolutionarilor - decembrie 1989, Federatia sindicala "Solidaritatea - Virgil Sahleanu", Confederatia Nationala Sindicala)
Reactiile clasei politice
Politicienii cred ca modelul polonez de deconspirare a fostilor comunisti si ofiteri acoperiti trebuie adoptat si in Romania, dar cred ca restrictiile nu trebuie sa intervina si in spatiul privat. Oamenii politici sustin ca o interventie in sistemul privat, in sensul interzicerii fostilor comunisti de a detine functii in firme particulare, incalca drepturile omului.
Ioan Oltean, vicepresedinte PD
"Legea este prea revolutionara"
"Ceea ce-mi spuneti este exact legea lustratiei. Cu prevederi mult mai largi, intr-adevar. Eu am sustinut inca din 1991 si sustin in continuare ca fostii comunisti, securistii, sa nu detina functii in aparatul de stat. N-am vazut legea poloneza, dar constat ca este mult mai revolutionara. Eu cred ca e prea mult, limitarea drepturilor de a detine functii publice este suficienta. Nu putem... se incalca drepturile constitutionale, este in afara drepturilor elementare ale omului sa impui, de exemplu, unui agent privat pe cine sa puna in functii executive".
Cristian Diaconescu, purtator de cuvant al PSD
"Mi se pare o idee interesanta"
"Cred ca trebuie plecat de la un principiu de echitate si anume ca un astfel de demers sa-i priveasca doar pe fostii ofiteri acoperiti ai DIE, ci pe toti colaboratorii fostului regim. Daca demersul s-ar referi doar la anumite categorii profesionale, ar incalca drepturile omului. Altfel, mi se pare o idee interesanta, care trebuie aplicata tuturor celor care au folosit parghiile de conducere pe care le-au avut in timpul regimului comunist in interes personal si incalcand drepturile omului"
Adrian Cioroianu, europarlamentar PNL
"Sustin ideea, dar cu amendamente"
"Cred ca adoptarea unei asemenea legi este oportuna si in Romania. Este importanta pentru sectorul de stat, dar nu ar trebui sa vizeze si companiile private. Stiu ca si in Polonia, unde a fost adoptata aceasta lege, sunt dezbateri aprinse pe aceasta tema. Eu, ca liberal, nu sustin interventia in domeniul privat. Sustin legea, dar cu acest amendament".
Cozmin Gusa, presedintele PIN
"Sunt circumspect in aceasta privinta"
"Este mai mult decat necesara adoptarea unei asemenea legi si in Romania. In cazul in care un astfel de proiect ar fi aprobat, 70% din ocupantii functiilor de raspundere atat din administratie, cat si din sectorul privat ar disparea. Eu, personal, sunt circumspect in aceasta privinta. Dovada ar fi si faptul ca, de doi ani si ceva incoace, legea PIN antinomenclatura este blocata la Camera Deputatilor. Nu s-a intamplat nimic. Aceasta in conditiile in care proiectul respectiv este mult mai bland, decat cel adoptat in Polonia". (Grupaj realizat de Carmen EPURAN si Valentina DELEANU)
Anti-nomenclatura zace la Camera
In luna iunie a anului 2005, deputatii independenti Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu (la acea data membru PIN) au depus in Parlament o propunere legislativa privind interzicerea accesului la demnitati si functii publice, pe o perioada de zece ani, pentru persoanele care au facut parte din nomenclatura comunista. De atunci, legea a facut trasee regulate intre Senat si Camera Deputatilor si, pana la urma, a fost inchise in sertarele comisiei juridice din Camera. In 2005, proiectul de lege a fost respins de Senat si trimis inapoi la comisia juridica din Camera Deputatilor, pentru un raport suplimentar. Termenul dat comisiei pentru a intocmi raportul suplimentar a expirat in iunie 2006. Cei trei deputati propuneau prin acest proiect ca nomenclaturistii PCR sa nu poata candida, sa nu poata fi alesi pentru diverse demnitati si sa nu poata fi numiti in functii publice. Autorii mai precizau ca propunerea nu ii viza pe "simplii membri ai PCR, recunoscuti in mod unanim ca fiind ei insisi victime ale sistemului totalitar" si nu se referea nici la organele Securitatii, activitatea acestora facand obiectul legii 187. (C.E.)
Legea isi asteapta randul de doi ani
Proiectul legii lustratiei depus in Parlament de patru parlamentari liberali- Adrian Cioroianu, Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu si Mona Musca (ulterior exclusa din PNL, dupa ce CNSAS a decis ca a colaborat cu Securitatea)- zace in Parlament de mai bine de doi ani. Initiativa, care are prevederi similare cu cele ale legii anti-nomenclatura, prevede ca le este interzis fostilor activisti PCR sa candideze, timp de 10 ani, la functii publice in Administratia Prezidentiala, in Parlament, in administratia publica. Initiativa prevede ca cei care au lucrat in cadrul fostei Securitati, fie si doar ca informatori, nu pot ocupa functii in magistratura. Proiectul legii lustratiei a fost adoptat de Senat in urma cu un an, apoi a intampinat aceleasi greutati ca si proiectul de lege anti-nomenclatura: comisia juridica a amanat depunerea raportului la nesfarsit, desi termenul a expirat la mijlocul anului 2006. (C.E.)
"Politia politica", eliminata
Ordonanta CNSAS urmeaza sa fie dezbatuta de plenul Senatului, dupa ce a primit raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Senatorii au eliminat din lege sintagma "politie politica" si au stabilit ca deciziile definitive ale Colegiului CNSAS referitoare la calitatea de colaborator sa fie publicate, in termen de trei zile, in Monitorul Oficial. Senatorii au mai decis sa fie declarati colaboratori cei care au adus atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. In plus, la stabilirea calitatii de colaborator, membrii Colegiului vor fi obligati prin noua forma a legii sa tina cont si de elementul de intentie. (V.D.)