Politicianul italian Sandro Gozi a fost consilier al echipei lui Romano Prodi in perioada in care acesta a detinut presedintia Comisiei Europene, iar in prezent este consilier al actualului presedinte al Consiliului European, Jose Manuel Durao Barros
Politicianul italian Sandro Gozi a fost consilier al echipei lui Romano Prodi in perioada in care acesta a detinut presedintia Comisiei Europene, iar in prezent este consilier al actualului presedinte al Consiliului European, Jose Manuel Durao Barroso.
Gozi preda Dreptul European si Politica la Colegii din Bruges si Parma, la Institutul de Studii Politice din Paris si la Universitatea din Lecce.
Deputat al aliantei de centru stanga Ulivo, Gozi este presedintele Comisiei bicamerale pentru Europol, probleme de imigratie si acordul Schengen.
Un interviu in exlusivitate pentru ZIUA.
Care este scopul vizitei Dvs in Romania?
Ca presedinte al Comisiei parlamentare de control asupra implementarii Acordului Schengen, de supraveghere a activitatii Europol si de control si supraveghere in materie de imigratie, scopul prezentei mele aici este de a verifica in special daca Romania isi respecta angajamentele in materie de imigratie, al fluxului ilegal si al controlului frontierelor, dar si pentru a vedea care este stadiul actual al acordului bilateral dintre Romania si Italia in problema controlului asupra circulatiei persoanelor.
Credeti ca problema imigratiei ilegale reprezinta o amenintare pentru Europa?
Nu cred ca imigratia reprezinta o amenintare pentru Europa, dar este o chestiune extrem de importanta pe care numai Europa o poate solutiona. Pentru ca este clar ca statele membre UE nu reusesc sa gestioneze acest fenomen. Iar Europa trebuie sa faca fata acestei probleme, chiar daca nu ne putem gandi la o victorie in lupta impotriva traficului de fiinte umane, de droguri sau a imigratiei clandestine. Este nevoie de o politica europeana comuna, in special in privinta controlului frontierelor. De aceea, in acest moment, Romania trebuie sa joace un rol foarte important in materie de control al frontierelor. Cred ca imigratia poate deveni o amenintare daca Europa nu va adopta o politica eficace. Italia s-a confruntat de curand cu acest fenomen, al imigratiei, dupa alte state, precum Franta, Germania si Marea Britanie, care au avut de-a face cu problema imigratiei. In Italia, acest fenomen are un aspect structural, nu e un fenomen conjunctural. De aceea, in prezent, in Parlament, lucram pentru modificarea legii imigratiei a legii cetateniei, intrucat legile actuale nu corespund exigentelor pe care le avem. Cu certitudine insa ca Italia are nevoie de imigratie in unele sectoare si nu pot sa nu amintesc aici ca avem cel putin 300.000 de romani veniti in Italia, chiar daca, in realitate, cred ca sunt mai multi. E clar insa ca trebuie sa dam legi care, pe de o parte, sa favorizeze fluxurile de muncitori, iar pe de alta sa ajute la lupta impotriva imigratiei clandestine, a traficului de droguri, a prostitutiei si a furturilor, acestea fiind aspecte legate de problema imigratiei, extrem de sensibile pentru italieni.
Ati fost consilier al fostului presedinte al Comisiei Europene, dar si al lui Jose Manuel Durao Barroso. Cum se vedea Romania din Comisia Europeana in acel moment si cum se vede astazi, dupa aderarea sa la Uniunea Europeana?
La acea vreme, Romania era vazuta cu mare incredere, dar cu convingerea ca angajamentele pe care trebuia sa le realizeze erau foarte importante. Atat Romano Prodi, cat si Jose Manuel Barroso au crezut in faptul ca Romania poate face aceste lucruri. Prodi a fost un prieten al Romaniei si putem spune ca a facut chiar un pariu pe Romania. Cum vedem astazi Romania? Este clar ca in prezent suntem mult mai exigenti si, prin urmare, asteptam de la tara Dvs sa se comporte pe deplin ca un stat membru al Uniunii Europene. Pentru ca astazi, cand Romania se afla in UE, trebuie sa gaseasca in interiorul ei forta necesara continuarii procesului de reforma.
Care sunt domeniile in care Romania trebuie sa continue aceste reforme?
Cu siguranta este vorba de justitie, de afacerile interne, dar suntem interesati si de capacitatea Romaniei de a controla frontierele interne. As vrea sa amintesc aici ca acordurile bilaterale dintre Romania si Italia prevad nu doar coopererea in frontierele externe ale Romaniei, ci si cea la granita dintre Italia si Austria, unde se inregistreaza cele mai multe fluxuri de imigranti care vin din Romania.
Cum comentati criza politica actuala din Romania, dar si decizia Bucurestiului de a amana alegerile pentru Parlamentul European?
Nu pot intra in detalii in ceea ce priveste criza politica din Romania. Dar cred ca decizia de amanare a alegerilor pentru Parlamentul European a fost surprinzatoare, in sensul ca, pentru noi, este important ca Romania sa finalizeze procesul complet de integrare in UE. Iar alegerea parlamentarilor europeni este un alt pas al acestei depline integrari. Si cu cat acest lucru are loc mai repede, cu atat este mai bine. Desigur ca este alegerea Romaniei daca doreste sa faca aceste alegeri parlamentare acum sau mai tarziu. Pentru noi nu asta este important, ci faptul ca, odata ce Romania a aderat la Uniunea Europeana, trebuie continuat acest proces de integrare totala, fara a exista opriri in unele sectoare. Romania trebuie sa dea in continuare dovada adeziunii sale puternice la proiectul european.
Cum vedeti demersul opozitiei privind suspendarea presedintelui Basescu?
Asupra acestei chestiuni nu am o idee clara si prefer sa nu fac vreun comentariu.
Sprijiniti ideea extinderii Uniunii Europene cu Turcia?
Cred ca in acest moment prioritatea Europei trebuie sa fie reformarea institutiilor sale si reluarea procesului de reforma constitutionala. Si cu siguranta ca acest lucru ne va ajuta sa mergem mai departe cu procesul de extindere a UE. Importanta pentru noi este insa si integrarea Balcanilor in UE. Iar acest proces poate avea loc in paralel cu cel de reforma institutionala. In cazul Turciei, avand in vedere ca aceasta tara a inceput deja negocierile de aderare, ele trebuie sa continue. Este insa un proces care va fi de lunga durata.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.