Retineri abuzive
Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a declarat marti, la bilantul Ministerului Public, ca ar trebui asumata responsabilitatea pentru revizuirea Constitutiei cu privire la termenul de retinere de 24 de ore. Blaga a aratat ca prevederea cuprinsa in Constitutie din 2003, referitoare la faptul ca retinerea nu poate depasi 24 de ore, duce la situatia in care foarte multe persoane au fost eliberate dupa expirarea acestui termen.
In replica, in raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat se precizeaza: "Legea permite politistilor sa ridice diverse persoane care ameninta ordinea publica sau alte persoane si sa le duca la sectiile de politie. Au existat acuzatii conform carora politistii s-au folosit de aceasta prevedere pentru a retine diverse persoane pentru 24 de ore. ONG-urile s-au plans de mai multe ori de faptul ca reprezentantii autoritatilor au putut asculta frecvent discutiile intre cei retinuti si avocatii lor. Aceste ascultari s-au petrecut, de regula, in inchisori, insa au existat astfel de intamplari si in sectiile de politie".
Legea romana prevede ca doar judecatorii pot emite mandate de arest si perchezitie, iar Guvernul pune in practica acest lucru, scriu autorii raportului, care vorbesc apoi despre drepturile celor retinuti si eliberarea din detentie. Totodata, legea cere autoritatilor sa le comunice inculpatilor, la momentul retinerii, care sunt acuzatiile si ce drepturi au. Cei retinuti trebuie dusi in fata unei instante in maximum 24 de ore. Legea prevede insa si eliberarea din arest, lasata si ea la discretia judecatorilor. Exista de asemenea si un sistem de cautiune, insa acesta a fost rareori utilizat. Legea obliga statul sa puna la dispozitia fiecarui retinut cate un avocat, iar persoanele in aceasta situatie au dreptul la asistenta juridica si la intalniri cu familia. Dreptul acesta a fost, in general, respectat, mai scriu autorii documentului citat.
Probleme cu coruptia
Politia din Romania are inca probleme cu coruptia din sistem si cu pedepsirea politistilor corupti, dar a progresat in privinta instruirii politistilor si a medierii conflictelor in zonele cu minoritati. Potrivit raportului dat amintit, in timp ce Politia a urmat "in general" legile si procedurile interne, coruptia a continuat sa ramana una dintre principalele cauze ale lipsei de respect a populatiei fata de politisti si a contribuit la pierderea increderii in autoritatea acestei institutii. Salariile foarte scazute, care uneori nu au fost platite la timp, au contribuit la "sensibilizarea" oficialilor insarcinati cu aplicarea legii fata de mita, se mai arata in raport. Autorii raportului mentioneaza ca rapoartele de medicina legala de multe ori nu erau de incredere, greselile fiind in general in favoarea politistilor sau a altor oficiali. De asemenea, pedepsirea politistilor romani care au incalcat legea este o problema, potrivit raportului. Autorii raportului arata ca plangerile referitoare la greselile din activitatea politistilor au fost preluate de consiliul de disciplina interna al unitatilor din care faceau parte acestia. In raport se mai arata ca, in 2006, departamentul pentru drepturile omului din cadrul Politiei Romane a investigat noua cazuri in care se presupunea ca 18 ofiteri au incalcat drepturile omului. Astfel, ancheta pentru trei ofiteri a fost sistata din lipsa de probe, patru ofiteri au fost gasiti nevinovati, sapte ofiteri au primit pedepse administrative, iar patru au fost concediati. Totodata, au mai fost anchetate 61 de cazuri de coruptie (15 ofiteri si 46 de agenti), cinci dintre acestia fiind judecati in stare de arest, iar o persoana fiind deja condamnata. Directia Generala Anticoruptie a mai investigat alte 966 de cazuri de coruptie in randul angajatilor Ministerului Administratiei si Internelor, dar acestia constituie o categorie separata fata de incalcarea drepturilor omului, potrivit datelor prezentate in raport. (M.A.B.)