Aceste proteine, spun creatorii orezului cu gene umane, vor putea fi utilizate pentru a incetini ritmul deshidratarii care intervine in cazurile severe de diaree la copii. Diarea infantila este un ucigas de temut mai ales in randul tarilor lumii a treia, unde se inregistreaza anual doua milioane de decese infantile.
Ventria Bioscience a primit o aprobare preliminara pentru a-si cultiva orezul pe aproximativ 1200 hectare in Kansas, compania intentionand sa introduca proteinele astfel obtinute in bauturi, iaurt si batoane de musli.
Noutatile anuntate de laboratoarele Ventria Bioscience i-au intrigat insa pe criticii alimentelor modificate genetic din intreaga lume. Acestia sustin ca societatea californiana a incalcat o regula nescrisa care nu permite amestecarea genelor umane cu cele ale plantelor. Departamentul american de Stat pentru Agricultura da insa semne ca va permite si cultivarea la scara larga a asa-numitelor "alimente Frankenstein".
Sanatatea in pericol
Cercetatorii britanici s-au declarat tulburati de aceasta veste. "Exista riscuri imense pentru sanatatea noastra, iar oamenii trebuie sa trateze aceasta problema cu toata seriozitatea", a precizat cercetatoarea britanica Becky Price, de la GeneWatch UK, care se ocupa cu monitorizarea noilor alimente modificate genetic.
"Dorim sa facem pretul produselor medicale abordabil (...) mai ales in tarile slab dezvoltate", explica Scott Deeter, presedintele Ventria Bioscience, o companie cu numai 16 angajati, cu sediul central la Sacramento, California. "Pentru ca acest lucru sa devina realitate, ne gandim sa folosim plantele pentru a produce proteine, mai ales anticorpi, scopul final fiind fabricarea de medicamente", mai declara Deeter.
Criticii spun insa ca folosirea "recoltelor si a suprafetelor agricole pe post de fabrici de medicamente este un lucru extrem de ingrijorator. Daca aceste culturi farmaceutice vor ajunge in cele din urma pe masa consumatorilor, sanatatea oamenilor ar putea fi afectata iremediabil", precizeaza Clare Oxborrow, reprezentanta organizatiei "Friends of the Earth" (Prietenii Pamantului).
Si in Statele Unite, initiativa Ventria Bioscience are numerosi contestatari. "Union of Concerned Scientists", una din cele mai puternice organizatii de etica ale oamenilor de stiinta, avertizeaza: "este absolut o imprudenta sa cultivi medicamente. Astfel nu va exista nici un control asupra dozelor la care vor fi expusi oameni, iar unii ar putea fi alergici la aceste proteine".
Plantele "medicament"
Ventria a produs trei sortimente de orez, fiecare cu o gena umana diferita care determina plantele sa produca trei proteine umane. Doua dintre acestea - lactoferrina si lizozima - sunt proteine cu puternica activitate enzimatica asupra unor germeni patogeni. Genele, cultivate in laborator pentru a produce o versiune sintetica a acestor proteine, sunt introduse in embrionii plantelor prin intermediul unei bacterii.
Pana in momentul de fata plantele cu gene de origine umana au fost utilizate doar pentru realizarea unor teste de laborator. Ventria planuia initial sa-si cultive orezul in sudul statului Missouri, dar s-a izbit de opozitia categorica a fabricantului de bere Anheuser-Busch, un important cumparator de orez, care a amenintat cu boicotul pentru ca exista riscul ca orezul "natural" sa vina in contact cu cel modificat genetic.
Acum Departamentul american de Stat pentru Agricultura considera ca nu exista nici un risc pentru ca Ventria poseda echipamentul necesar pentru a stoca si procesa orezul in conditii de maxima siguranta, astfel incat semintele acestuia sa nu se amestece cu altele. Compania sustine ca folosind proteinele orezului modificat genetic ar putea fi salvate vietile a doua milioane de copii care mor anual din cauza deshidratarii provocate de diaree. Un studiu efectuat recent in Peru, pe banii Ventria, a aratat ca micutii cu diaree severa s-au vindecat cu o zi si jumatate mai repede daca lichidele care le-au fost administrate au inclus si proteinele mentionate mai sus.
Scott Deeter a declarat ieri ca producerea de plante "medicament" este extrem de ieftina comparativ cu alte metode de obtinere a clasicelor medicamente. "Plantele sunt niste fabrici uluitoare. Nu au nevoie decat de soare, pamant si apa", a conchis Deeter.