Germania si Olanda sint mai zeloase in a se uita prin spatiile private ale navigatorilor pe Internet decit le-o cere directiva europeana de pastrare a datelor de conectare.

Ministerul Justitiei din Germnia doreste sa poata identifica, pe viitor, nominal pe fiecare dintre detinatorii de adrese de e-mail si sa interzica totodata utilizarea de „informatii false" in conturile nou create. Autoritatile olandeze, la rindul lor, incearca sa forteze mina operatorilor de telefonie mobila pentru a localiza geografic in permanenta conversatiile clientilor. In ambele cazuri, propunerile legislative au fost redactate trecindu-se mult peste ceea ce solicita directiva europeana de pastrare a datelor de conectare, anunta „New York Times".

Mai presus de lege

Adoptat pe 15 martie 2006, textul european trebuie pus in practica in toate tarile UE pina in martie 2009, prin urmare, propunerile nemtilor si olandezilor sint inca in stadiu de proiect. Interpretarea pe care o da Germania directivei europene inseamna teoretic interzicerea crearii de conturi de e-mail sub pseudonime sau utilizarea unor adrese electronice fictive, pe care cei mai multi dintre internauti le folosesc pentru a primi anunturi comerciale. Utilizatorii deghizati nu isi vor pierde adresele deja existente, insa li se va da usor de urma. „Proiectul nu este fezabil. In ceea ce priveste initimitatea consumatorilor de Internet, este un lucru foarte rau si greu de schimbat, mai ales ca oamenii s-au obisnuit sa-si creeze conturi de e-mail sub alte nume", se revolta Peter Fleischer, consilier Google la Paris. Mai mult, el se arata surprins de faptul ca tocmai nemtii viseaza la astfel de restrictii, ei fiind unii dintre europenii cu cele mai multe pretentii de intimitate. La rindul ei, Olanda a propus ca firmele de telefonie mobila sa inregistreze datele tuturor celularelor, astfel incit sa se stie in permanenta din ce locatie se converseaza clientii lor. Agentia olandeza pentru Protectia Informatiilor traduce aceasta masura ca pe „supravegherea miscarii unei mase importante de cetateni inocenti" si ca proiectul de lege incalca drepturile la viata privata, prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Ambele initiative au ramas in miinile guvernelor nationale, care le vor decide soarta.