ZIUA a provocat anul trecut un adevarat cutremur in lumea medicala dupa ce a prezentat modul in care concernul farmaceutic francez BEAUFOUR IPSEN INTERNATIONAL isi vinde produsele in Romania.
Prin articolele "Reteta spagii" si "Mafia medicamentelor" am demonstrat faptul ca reprezentanta romana a grupului francez a pus la cale un sistem cel putin imoral pentru a-si promova medicamentele. Am aratat ca anumiti medici si farmacisti promovau, contra profituri substantiale si neimpozate, produse ale BEAUFOUR IPSEN INTERNATIONAL. Sistemul pus la cale de concernul francez este unul cat se poate de imoral, dar si penal. Strigator la cer este ca reprezentantii concernului francez in Romania au folosit drept masa de manevra, asa cum vom arata in numarul de azi, copii suferinzi de insuficienta motorie cerebrala. O alta modalitate prin care atat BEAUFOUR cat si anumiti medici sau farmacisti si-au rotunjit veniturile a fost si este recomandarea celor mai scumpe produse. Pe care clientii farmaciilor sau pacientii medicilor ce fac parte din reteaua BEAUFOUR sunt practic obligati sa le cumpere. De asemenea, au existat si situatii, nu putine, in care anumiti farmacisti sau medici au recomandat alte medicamente decat cele care ar fi trebuit, inseland practic clientii sau pacientii. Asta intrucat aceste produse erau ale concernului francez. Iar ele trebuiau vandute. Pentru ca BEAUFOUR sa-si suplimenteze veniturile. La fel si anumiti medici sau farmacisti.
Ministerul Sanatatii tace malc
Concernul francez BEAUFOUR IPSEN INTERNATIONAL, cu filiala in Romania, a creat produsul Dipherline, utilizat in cancerul de prostata metastazat, in tratamentul postoperator al fibromului uterin si in tratamentul endometriozei cu localizare genitala. Pretul ridicat al acestui medicament si posibilitatea de a fi compensat 100% a devenit o adevarata provocare pentru reprezentantii romani ai companiei IPSEN. Numai ca Dipherline trebuia sa se confrunte cu alte doua medicamente existente deja si folosite pe scara larga. Este vorba despre Zoladex si Casodex, produse de firma Astra Zeneca. Pentru atingerea scopului propus, in afacere a fost atras prof. dr. Florinel Badulescu, fost presedinte al Societatii Romane de Oncologie. Acesta, in mod public, s-a declarat incantat de pretul mai mic oferit de IPSEN la licitatii. Totusi, "Diphe" a fost propus doar pentru cancerul de prostata, si astfel a fost avizat de Agentia Nationala a Medicamenului (ANM).
Din corespondenta interna a concernului aflat in vizor am aflat ca unii medici de diverse specialitati din intreg teritoriul au fost stimulati sa promoveze produsul Dipherline, inclusiv pentru cancerul la san si alte afectiuni decat cele propuse de prof. Badulescu si recunoscute de ANM. Pe prospectul medicamentului nu se vorbeste nimic despre cancerul la san. Altfel spus, atitudinea medicilor in discutie este pe cat de ilegala, pe atat de imorala. Desi au fost sesizati, pana la aceasta ora responsabilii Ministerului Sanatatii n-au luat nici o masura pentru clarificarea situatiei.
Aici ar mai fi de remarcat o alta ticalosie practicata de unii urologii care trateaza cancerul de prostata. Multi dintre acestia, nefiind cointeresati material, prefera sa orhiectomizeze pacientul, decat sa-l treaca pe medicatie paleativa. In acest mod, beneficiul lor este mai mare, castrarea chirurgicala fiind platita cu bani grei de catre cei suferinzi sau de stat, prin intermediul CNAS.
Reteta spagii
In octombrie 2004, reprezentantii BEAUFOUR IPSEN in Romania si-au dat seama ca ilegalitatile pe care le comiteau nu puteau ramane nedescoperite la nesfarsit. De aceea, dr. Valentin Geana (country manager) a dat o circulara catre toti cei implicati in aceasta afacere murdara, prin care erau avertizati sa nu mai trimita "cereri de sponzorizare prin posta electronica, din motive de securitate". Urma sa se intocmeasca un tabel cu evidenta medicilor aflati sub astfel de intelegeri, care avea sa fie discutat la varf, in cadrul sedintelor de vanzari. Cu toate acestea, contractele de sponsorizare tot nu erau legale. Din mai 2005 s-a trecut la varianta de dat spaga in bani-gheata, prin contracte de sponsorizare pentru asa-zisa "dezvoltare profesionala a medicului" - aspect mentionat in Legea sponzorizarii. Sponsorizarea astfel aranjata nu trebuia declarata si nu era impozabila. Acest gen de contract continea doua parti. In prima parte erau mentionate prevederile legale, partile implicate si suma alocata, care erau intocmite de reprezentantul medical si medicul respectiv. In cea de-a doua parte, reprezentantul trecea ulterior numele medicului, unitatea medicala, zona, suma respectiva, modalitatea de plata (cash sau transfer bancar), produsul (medicamentul pentru care se aloca spaga), completandu-se totodata rubricile 160 si 125, ce reprezentau bani aferenti contractelor pentru cabinet, respectiv bani pentru congrese externe.
Simpozioane si excursii in strainatate
Cu un larg concurs si sponsorizare, BEAUFOUR IPSEN a infiintat in Romania, in anul 2001, Clubul "Ensemble" ("Impreuna" - n.n.) special pentru unii medici de familie. Sub aceasta forma mascata, halatele albe din sistemul creat erau permanent monitorizate, de importante beneficii bucurandu-se doar persoanele a caror prescriptie era importanta pentru sponsor.
Dintre actiunile organizate de IPSEN se remarca un asa-zis simpozion organizat la Voineasa, la care au participat circa 200 de medici cumparati - unii impreuna cu sotii si copii -, in total peste 400 de persoane. De asemenea, o excursie de placere in Grecia si alta la Budapesta, cu acelasi numar de invitati. Dupa ce clubul a functionat o vreme "la negru", s-a deschis un cont bancar al "Ensemble", fiind desemnat un administrator din partea IPSEN, in persoana Ruxandrei Toporan Fisher. Medicilor li s-a perceput chiar o cotizatie simbolica, dar inventia prea batea la ochi. Asa ca, in anul 2004, a fost desfiintata. Pe parcursul respectivului interval de timp, Clubul "Ensemble" a reprezentat singura metoda de stimulare a medicilor de familie, in schimbul prescrierii medicamentul Tanakan in cantitati industriale. Nici nu este de mirare ca acest produs a ajuns sa acopere cifra de 70% din vanzarile BEAUFOUR IPSEN in Romania. Dupa desfiintarea clubului, cei mai merituosi medici de familie, care si-au dovedit in continuare fidelitatea fata de cei care-i plateau, au fost stimulati in alt mod.
Contabilitatea dubla
Reprezentantii BEAUFOUR IPSEN INTERNATIONAL in tara noastra nu s-au sfiit sa foloseasca nici contabilitati duble, dupa cum poate fi lesne remarcat din alte doua adrese interne ale acestora:
"In decembrie dam medicilor 50% din bani in functie de numarul pacientelor alocate. Medicii vor semna doua RECU (1 pentru contabilitate Romania, 1 pentru contabilitate Franta). Nu copie xerox, ci doua RECU semnate si parafate. Banii pentru studiile Diphe vor fi dati dupa cum urmeaza: 50% in decembrie si 50% in ianuarie-martie (la sfarsitul studiului). Va reamintesc ca este vorba despre 100 USD per pacienta."
"Incepand cu data 1.06.2005 toate contractele se vor achita numai dupa aprobarea si semnarea lor si se vor utiliza numai formularele atasate acestui mesaj (unul pentru persoane fizice, medici sau farmacisti si altul pentru juridice). In acest mod putem sprijini un program de sustinere si de perfectionare profesionala si manageriala a persoanelor care isi desfasoara activitatea in domeniul medical si farmaceutic, punand la dispozitia acestora diverse mijloace financiare sau materiale, iar beneficiile obtinute nu vor fi impozabile".
5% mita
Pentru achizitionarea de produse farmaceutice marca BEAUFOUR IPSEN - mai aflam din corespondenta interna a companiei -, anumiti directori de spitale primeau in medie o spaga de 5% din valoarea achizitiilor. De acelasi procent se bucura si dirigintele farmacist de spital, daca era factor de decizie. Din categoria spagarilor in halate albe au facut, si probabil ca mai fac si acum parte unii ginecologi, oncologi, pediatrii, endocrinologi, neurologi, esteticieni si alte categorii de medici, unii dintre ei cu renume in sistemul medical romanesc. Afacerea vanzarii de Dipherline era cu atat mai profitabila, cu cat necesarul se intocmea pentru un an intreg, in functie de numarul pacientilor si nu de costul medicamentului. Pentru ca urologii si mai ales oncologii tratau cancerul de prostata cu produse ale firmei Astra Zeneca, prof. dr. Florinel Badulescu a facut urmatoarea propunere: "Sa oferim Triptolerina ca alternativa terapeutica mai ieftina si mai buna in locul Zoladexului si Casodexului la cazurile de cancer de prostata care nu raspund la Flutamida". Pe de alta parte, dr. Diana Iosep, cooptata si ea in sistemul BEAUFOUR, isi exprima cu teama indoiala: "Zoladex si Casodex sunt produse ale concernului Astra Zeneca. La studii clinice, acestea s-ar putea dovedi mai bune decat Dipherline".
Profit pe spinarea copiilor bolnavi
La data de 17 martie 2004, ora 6.36 p.m., directorul Valentin Geana isi anunta colaboratorii cu o bucurie nedisimulata:
"Dragi colegi,
Dupa lupte seculare care au durat 7 luni am reusit sa semnam cu CNAS protocolul pentru tratarea copiilor cu IMC (insuficienta motorie cerebrala - n.n.) cu Dysport.
In sfarsit o veste buna, care speram sa aduca o contributie importanta la realizarea cu succes a obiectivului 2004."
Acest protocol ticalos a vizat un numar de 11 spitale, dupa cum urmeaza:
- Bucuresti, Spitalul de copii Grigore Alexandrescu, responsabil Prof. dr. Eugen Ciofu;
- Bucuresti, Spitalul MS Currie - Sectia de recuperare functionala neuromotorie pentru copii, responsabil Liliana Padure;
- Pitesti, Spitalul de Pediatrie, responsabil Nicoleta Mihai;
- Constanta, Spitalul judetean, responsabil Constantin Tica;
- Timisoara, Spitalul de copii Louis Turcanu, responsabil Iulius Bacos;
- Oradea, Spitalul de copii, responsabil Ladislau Ritli;
- Craiova, Spitalul judetean, responsabil Corneliu Sabetay;
- Cluj-Napoca, Spitalul de copii, responsabil Ioan Figan;
- Targu Mures, Spitalul de copii, responsabil Virgil Gliga;
- Iasi, Spitalul de copii Sf. Maria, responsabil Dan Moraru;
- Bacau, Spitalul de copii, responsabil Georgeta Nita.
Experimente pe copii romani
In scopul majorarii cifrei de afaceri la vanzarea de medicamente, reprezentantii romani ai producatorului francez BEAUFOUR IPSEN au folosit, drept masa de manevra, copii suferinzi de insuficienta motorie cerebrala. Introducerea pe piata farmaceutica romaneasca a produsului Dysport, spre exemplu, a fost orchestrata de reprezentanta concernului BEAUFOUR IPSEN INTERNATIONAL in Romania, cu mare dibacie. Mai intai, au fost confectionate cateva mii de pixuri inscriptionate Dysport, apoi cosmetice cu marca "Pierre Cardin", care au fost impartite unor farmacisti cu generozitate, in schimbul promovarii produsului.
Smecherii si trucuri pentru escrocarea pacientilor
Produsul in discutie este de fapt o toxina impotriva ridurilor de expresie si a transpiratiei. Deci un produs cosmetic, dar care poate foarte bine sa fie recomandat de tot felul de medici si farmacisti, chit ca pretul este astronomic pentru niste buzunare obisnuite. In acest moment a fost nevoie de "injectori", de fapt medici ori cosmeticieni care urmau un curs de injectare cu Dysport a pacientilor. Iar acestia au fost la fel de bine stimulati, ca sa inregistreze succese cat mai mari in activitate si castiguri proprii, neimpozabile, pe masura. In cadrul instruirii, injectorii trebuiau sa-si insuseasca si cele "10 Reguli de abordare a pacientului in cabinetul privat", astfel incat acesta sa accepte tratamentul cu Dysport. Punctul forte il constituia comunicarea pretului cu multa abilitate, astfel incat pacientul sa nu sufere vreun infarct. Un alt capitol important era constituit din: "Sfaturi si trucuri privind modalitatile de crestere a pretului tratamentului cu Dysport", care urca profitul medicilor implicati in mod substantial. Astfel, pacientul trebuia sa plateasca o data toxina butulinica si a doua oara injectarea acesteia, in functie de lacomia injectorului. De asemenea, mai exista si un "Argumentar" pentru convingerea clientelor sa-si injecteze Dysport. In acest mod, dintr-o manevra ocazionala, operatiunea se transforma intr-o importanta sursa de castig, dupa cum afirma cu veselie dr. Valentin Geana. Asadar, rezultatele medicale erau prea putin importante, esentiala fiind crearea dependentei pacientelor cu dare de mana de produsul Dysport. Viitorilor injectori li se prezenta si un filmulet in care un anume dr. Eric Sayag isi etala propria tehnica. Francezul chiar a realizat un studiu pe 9000 de pacienti, fara a fi, insa, nici macar profesor sau conferentiar in domeniul medical.
Masa de manevra pentru afaceri cu Dysport
Ca injectarea cu Dysport a copiilor suferinzi de insuficienta motorie cerebrala nu era tocmai in regula, sta marturie corespondenta dintre persoanele implicate, Alexandru Popa si prietenul sau, Dan Wanya, din data de 19 martie 2004, din care spicuim:
"Dane, crede-ma ca sunt primul care sunt convins ca acest protocol (despre care am vorbit in episodul anterior - n.n.) are 1000 de defecte si ca este departe de a impaca pe toata lumea implicata. Dar are o singura calitate: EXISTA. Si pentru a putea sa-l dezvoltam, amelioram etc., nu avem decat o varianta: sa iasa bine. Reiau o parte din raspunsul de mai jos: Important este ca acest protocol trebuie sa se deruleze bine si fara incidente. De aceea exista inclusiv alternativa de a nu se injecta copiii acolo unde pot aparea situatii tensionate sau "scandaluri". Deci, daca nu se reuseste mobilizarea unor copii la nivelul unui anumit judet catre centrul zonal e mai bine sa renuntam decat sa cream incidente. Cat despre partea bugetara - aceasta este intr-adevar f. delicata si ne vom gandi cu totii la cea mai buna solutie. Astept propuneri pe care sa le discutam in perioada urmatoare."
Iata si raspunsul lui Dan Wanya, din aceeasi zi:
"Alex, exista probleme legate de copiii aflati in evidenta la Brasov. Fie injectorul si prescriptorul de acolo nu stiu sa mobilizeze acesti pacienti, fie pur si simplu acestia nu au chef sa se deplaseze, pentru ca - iata! - n-au vrut sa se duca la injectare la Pitesti, iar la Bucuresti/Ulici vor dori cu atat mai putin, ei apartinand structural de Cluj; cam acolo ar vrea sa mearga, desi poate cel mai bine ar fi sa le cream posibilitatea de a se injecta la Brasov, chiar daca CJAS (Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate - n.n.) si spitalul de pediatrie Brasov sunt foarte refractare la colaborare. Prevad discutii locale foarte delicate intre factorii responsabili si nu stiu cum sa facem ca lucrurile sa cada bine pentru noi."
Si aici ar mai fi de mentionat ceva foarte interesant. Desi numerosi chirurgi plasticieni si dermatologi din Romania au facut reclama produsului Dysport, acesta nu este inregistrat in cosmetologie.
Reteaua medicilor si farmacistilor
In cele ce urmeaza vom prezenta o lista destul de stufoasa, de peste 100 de persoane implicate in distribuirea medicamentelor BEAUFOUR IPSEN INTERNATINOAL catre populatie, in perioada 2002 - 2005, pe orice cai posibile. Lista ce nu are, nici pe departe, pretentia de a fi completa. Este vorba despre tot felul de manageri, medici, farmacisti si cosmeticieni - unii care au muscat fara voie din momeala intinsa de reprezentantii romani ai firmei franceze, altii care au facut-o cu buna stiinta, in scopul imbogatirii fara just temei.
IPSEN cu nemiluita
Multi dintre acestia s-au bucurat doar sa participe pe gratis, o data sau de doua ori, la cine stie ce congres international, in schimbul prescrierii cu nemiluita a produselor IPSEN, ulterior constientizand faptul ca aceasta complicitate este imorala si in totala contradictie cu codul deontologic al profesiei pe care au imbratisat-o. Altii au perseverat in a-si incalca propriul crez, pentru acestia foloasele materiale neimpozitate fiind mult mai importante decat sanatatea pacientilor.
Nefiind nici medici, nici organe de cercetare penala, reporterii ZIUA nu sunt in masura sa stabileasca gradul de vinovatie si de implicare in aceasta afacere murdara a fiecarui individ caruia ii vom mentiona numele. De aceea, ii vom trece in ordine alfabetica si ne vom abtine de la alte comentarii, intampinand astfel eventuale drepturi la replica fara nici un sens, cum a fost cel al prof. dr. Florinel Badulescu, la vremea respectiva presedinte al Societatii Romane de Oncologie. Spunem fara nici un sens, deoarece respectivul a folosit spatiul acordat cu generozitate de ZIUA mai mult spre a-si etala activitatea profesionala (pe gratis) si mai putin pentru a raspunde acuzatiilor ce i-au fost aduse, asa cum ar fi fost de asteptat.
Lista halatelor albe implicate
Mirela Adam, Marcel Albean, Sergiu Albu, Ileana Almasu, Rodica Anghel, Antoaneta Ardelean, Mihai Atudorei, Iulius Bacos, Anca Baijsat, Augustin Balc, Ligia Bancu, Diana Barb, Cezar Badoiu, Florinel Badulescu, Tiberiu Balcescu, Edith Belgun, Silvia Bilous, Florin Boboc, Andreea Bognar, Ramona Boros, Petruta Borsa, Simon Bran, Silvia Brezoski, Catalin Bungescu, Monica Burtica, Emilian Busila, Daniel Cazan, Elena Campeanu, Cristina Cebotaru, Costache Chertiff, Simona Cicioc, Luminita Cioabla, Andrei Ciocoiu, Eugen Ciofu, Theodor Ciuileanu, Simona Condurache, Delia Constantinescu, Rodica Corneanu, Doina Coste, Anca Costea, Maria Costin, Nicolae Costin, Marcel Cosgarea, Patricia Cristodor, Stefan Curascu, Ruxandra Cutus, Horatiu Dan, Laura Dan, Ovidiu Darie, Gabriela Deaconeasa, Irina Dicu, Alexandru Dinculescu, Marian Dodu, Radu Dumitriu, Elena Duna, Florica Farcas, Ioan Figan, Dan Filip, Dan Florescu, Voica Foisoreanu, Ioana Frentiu, Sorin Gabor, Valentin Geana, Emma Gheorghe, Florin Gherbon, Olivier Gire, Virgil Gliga, Maria Goria, Alexandru Grecov, Bianca Grindeanu, Nicolae Gutulescu, Gyne Hidegcuti, Daniela Adina Iliescu, Luana Ionascu, Cornelia Ionita, Dorin Ionus, Diana Iosep, Sandu Irimie, Florina Isai, Ovidiu Ivan, Dana Jianu, Marcela Jifcu, Stela Lerintiu, Laurentiu Luca, Raveica Luerean, Nae Lupea, Romanta Lupsa, Rodica Lolici, Camelia Macovei, Ioana Mailatescu, Manuela Marceanu, Daiana Mateescu, Ioan Marginean, Liana Marginean, Marinela Miclea, Nicoleta Mihai, Anca Mihailov, Liliana Mihala, Mihaita Viorica Mihalceanu, Mariana Mihutiu, Lucian Miron, Nicolae Miu, Claudiu Molnar, Dan Moraru, Gheorghe Mulfay, Ingrid Nastase, Razvan Nicolae, Romeo Nicolau, Alexandru Niculescu, Aurel Nirestean, Georgeta Nita, Carmen Nitu, Daniel Nocivin, Daniela Obreja, Carmen Obrocea, Maria Opris, Rada Orosz, Cornelia Panchici, Anca Panturu, Sanda Patrichi, Bogdan Pacala, Liliana Padure, Marcel Pereanu, Petronela Petica, Anca Pistolea, Mihaela Pop, Rodica Pop, Sever Pop, Alexandru Popa, Diana Popa, Corina Popa Gorgan, Liana Prodan, Ovidiu Pupaza, Stefan Radics, Rodica Redis, Iuliana Ristea, Ladislau Ritli, Daniela Roman, Ioan Roman, Paul Rotariu, Corneliu Sabetay , Maria Sorescu, Andra Spataru, Radu Stan, Veronica State, Catalin Stanescu, Mariana Stoica, Liviu Strati, Gabriela Suditu, Bella Szabo, Daniela Serban, Marcel Tantau, Radu Tanasescu, Mariana Tent, Marilena Teodoru, Elena Teren, Vasile Tibre, Constantin Tica, Cornel Tita, Ruxandra, Toporan Fisher, Gheorghe Totoianu, Carmen Trandafirescu, Georgeta Tudor, Paula Unchesel, Octaviana Varlan, Dana Vasilescu, Irina Vasu, Valeria Valeanu, Gabi Visan, Paula Unchesel, Dan Wanya, Reza Yazadanpana, Daniela Zaharia, Florin Zaharia, Constantin Zaiceanu, Anca Zbrancea.
Sponsorizari de taina
Practica sponsorizarii medicilor nu intra sub incidenta nici unei legi. Cu toate acestea, nu putem privi cu ochi ingaduitori sponsorizarea unor excursii in strainatate a acelor medici care au promovat un produs sau altul. Si, cu atat mai putin, cadourile primite pentru recordurile inregistrate la capitolul vanzari. De aceea, ne vom opri si asupra numelor catorva dintre cei ce au beneficiat de anumite avantaje, cu mentiunea ca datele prezentate provin din contabilitatea dubla a companiei IPSEN, din perioada 2002 - 2005.
Anca Mihailov - 15.680.000 lei;
Dr. Ioan Marginean - Bruxelles, 2004; Florinel Badulescu - Bologna, 2005; Marian Dodu - 1.830.000 lei; Dr. Almasan - 1.015.000 lei; Dr. Sergiu Albu - 8.110.000 lei; Dr. Stanescu - 2.850.000 lei; Dr. Patrichi - 2.930.000 lei; Dr. Vasilescu - 2.379.000 lei; Dr. Ilona Cocan - 800.000 lei; Dr. Cosma - 600.000 lei;
Dr. Gh. Cruciat - 150 euro;
Dr. Ciuleanu - Bologna, 2005; Dr. Todea - 12.395.000 lei; Dr. Ordean - 5.824.000 lei; Dr. Neamtu - 7.243.000 lei; Dr. Lacramioara Perju Dumbrava - Bruxelles, 2004; Dr. Rotariu - 17.360.000 lei; Dr. Sprinjanu - 6.570.000 lei; Dr. Vasilescu - 18.315.000 lei; Dr. Anca Rusu - 7.661.000 lei; Prof. Duncea - 4.270.000 lei; Dr. Ristea - 5.348.000 lei; Dr. Busila - 2.664.000 lei; Dr. Tanasescu - 10.548.700 lei; Dr. Hidegcuti - 4.500.000 lei; Cabinet Totoianu - 14.100.000 lei; Dr. Vasu - 8.470.000 lei; Dr. Serban - 4.115.000 lei; Dr. Cosgarea - 8.200.000 lei; Dr. Belgun - 4.070.000 lei; Dr. Varlan - 800.000 lei; Dr. Borsa - 2.200.000 lei.
Cadouri: Prof. Costin, Cluj - 330.000 lei; Prof. Perju, Neuro, Cluj - 1.600.000 lei; Dr. Sergiu Albu - 1.500.000 lei; Farm. Vidican - 524.000 lei; Prof. Bulboaca - 859.000 lei; Dr. Borsa - 209.500 lei.
Se prescrie ce e mai scump
Pentru copiii cu deficiente de crestere exista un program national de decontare a tratamentului. In acest cadru au fost atrasi bani seriosi, deoarece hormonii de crestere sunt costisitori. Bolnavii se afla in evidentele specialistilor endocrinologi pediatri din teritoriu. In tara noastra sunt inregistrate trei medicamente care contin acelasi hormon de crestere, toate putand fi decontate:
u Nutropin (produs de BEAUFOUR IPSEN) - 10 mg/2 ml - costa 156 RON/mg;
u Norditropin (produs de NOVONORDISK) - 5 mg/1,5 ml - costa 169 RON/mg;
u Genotropin (produs de PFIZER) - 5,3 mg/2 ml - costa 119 RON.
Tratamentul mediu la copiii cu asemenea deficiente este intre 30 si 60 mg/luna hormon de crestere. Rezulta un cost mediu lunar de:
u Nutropin - intre 4680 si 9360 RON/luna:
u Norditropin - intre 5070 si 10140 RON/luna;
u Genotropin - intre 3570 si 7140 RON/luna.
Cel mai economicos produs este al producatorului PFIZER. Cu toate acestea, cum e vorba de bani publici, unii medicii recomanda cu predilectie celelalte doua medicamente si, in mod evident, nu o fac in mod dezinteresat.