Proverbe

In ianuarie 1990, Iliescu sustinea ca partidele sunt "depasite" si visa un FDUS in varianta postdecembrista, dominat de FSN. Pe 26 ianuarie insa, societatea civila era electrizata brusc de anuntul FSN ca va participa la alegeri (adica va fi in acelasi timp arbitru si jucator: suna cumva cunoscut?) si, pe 28, participa masiv la mitingul convocat de PNTCD, PNL si PSDR - Cunescu. Confruntat cu radicalizarea Opozitiei democratice provocata chiar de Iliescu, proiectul "miscarii de masa fara structuri rigide de partid" a suferit un rasunator esec. FSN nu va obtine nici in 1990, nici dupa aceea sustinerea societatii civile, iar ideea ca o va obtine acum contra lui Basescu este ilara.
Tot manifestatia de la 28 ianuarie 1990 a silit regimul Iliescu sa renunte la monopolul absolut asupra dezbaterii si adoptarii legilor, cu mult inferior, in viziunea de sorginte bolsevica a liderilor sai, monopolului asupra Executivului. FSN exprima astfel public dispretul fata de Parlament si fata de legi. Nu e cuviincios ca PSD sa se planga acum ca dl. Basescu ii desavarseste opera: rade dracul de porumbe negre... Ma intreb daca macar una din disfunctiile democratiei postdecembriste isi are sorgintea in alta parte decat in democratia "originala" inaugurata in ianuarie 1990, care a surpat tot ce-a putut la temelia democratiei adevarate.
Asa, utopic cum a devenit, PSD nu-si propune de fapt sa castige referendumul. Asta e miza lui Basescu: nu-i pasa de Parlament, vrea sa ajunga cat mai repede la plebiscit, drept care partidul lui nu pleaca din executiv, dar anunta precipitat divortul de PNL la alegerile parlamentare europene (cum a facut si PNL in 2000: ce tie nu-ti place...). Rezultatul scontat al acestei manevre este acela de a arunca PNL in bratele PSD si PRM, astfel incat strigatul unanim "tradare!" sa cante prohodul ultimului partid supravietuitor al luptei contra FSN. Miza PSD este mai modesta: interimatul, prelungit cat se poate de mult. Asta a incercat in 1999, asta il invata, doct, si Raportul Sincai. Presedintele interimar - citeste Vacaroiu: daca majoritatea n-a fost in stare sa-si aleaga un alt presedinte al Senatului, doarme acum cum si-a asternut - poate sa faca orice, cu exceptia transmiterii de mesaje catre Parlament si a dizolvarii acestuia (art. 98, cf. 88-90). In rest - reprezentarea statului roman, consultari cu Guvernul, participarea la sedintele acestuia - voia ca la Banul Ghica. PSD are nevoie ca de aer sa-si reia controlul asupra administratiei, sa stranguleze un pic macar Parchetul, prea preocupat de termopane si de mineriade. Ce se va alege de autoritatea institutiilor si de statutul international al Romaniei nu a fost, nu este si nu va fi niciodata problema PSD, care foloseste din nou, fara scrupul, tactica scitica a pamantului parjolit.
Deocamdata, PSD inaugureaza Pactul pentru Democratie si contra national-populismului printr-o noua alianta cu PRM. E imperativ ca societatea sa lupte contra tendintelor autoritariste si a national-populismului, dar nu asa, nu intr-o combinatie atat de impura. Cine incheie un asemenea pact nu trece nici o punte, se vara intr-o troaca - si binemerita de la orice proverb.

---

Despre autor: