„El Mundo Deportivo" scrie ca tarile din blocul est-european au facut un pact secret prin care Mircea Sandu si alti patru oficiali din zona sa intre in Comitetul Executiv al UEFA.

„Europa fotbalistica se poate divide serios la alegerile pentru presedintia UEFA. Nu daca va fi reales Lennart Johansson sau daca va fi invingator Michel Platini, ci pentru ca tarile din fostul bloc estic, cu influenta fostei URSS si cu aliati precum Turcia, Israel sau Cipru, vor sa dea o adevarata lovitura de stat pentru ca patru reprezentanti ai lor sa intre in Comitetul Executiv al UEFA si sa limiteze puterea granzilor", scrie „El Mundo Deportivo" cu o zi inainte de alegerile de la UEFA. Publicatia spaniola sustine ca pactul secret ii vizeaza pe Grigori Surkis (Ucraina), Frantisek Laurinec (Slovacia), Mircea Sandu (Romania) si Liutauras Varanavicius (Lituania), care vor fi cu siguranta printre cei sase membri ai Comitetului Executiv al forului continental.

27 de voturi necesare

De asemenea, conform aceluiasi scenariu, esticii isi vor uni voturile pentru ca vicepresedintele federatiei turce, Senes Erzik, sa fie reales membru al aceluiasi for. Marele prejudiciat, conform „El Mundo", va fi portughezul Gilberto Parca Madail, dar ar putea fi si Angel Maria Villar, chiar daca oficialul spaniol are relatii foarte bune cu federatiile din blocul est-european, in special cu Mircea Sandu, cel care a organizat la Bucuresti prima reuniune a pucistilor. Presedintele FRF, care candideaza alaturi de alti 12 presedinti pentru sase locuri disponibile, trebuie sa intruneasca minimum 27 de voturi pentru a deveni membru in Comitetul Executiv al UEFA inca din primul tur de scrutin, in cadrul alegerilor care vor avea loc astazi, la Düsseldorf, incepind cu ora 11.45. Daca dupa primul tur de scrutin cele sase locuri nu vor fi completate, se va organiza cel de-al doilea tur de scrutin, in care, pentru completarea celorlalte locuri, va fi aplicat principiul majoritatii simple.

Ultima incercare pentru Sandu

Inainte de plecarea spre Germania, Sandu a declarat ca nu va mai candida pentru un alt mandat in cazul unui esec: „Dupa 55 de ani nu mai merita, chiar daca majoritatea celor din Comitetul Executiv sint in jurul a 60 de ani. Sint pregatit. Mergem la congres, avem mai multe lucruri de rezolvat si, sigur, sa vedem ce se intimpla la Comitetul Executiv. Sint destul de optimist fata de discutiile pe care le-am avut si fata de promisiunile care s-au facut, vom vedea la fata locului. Joi (n.r.- ieri) mai avem o reuniune cu 26 de federatii, cele din estul Europei, si ne facem o strategie comuna pentru a doua zi. Nu am de ce sa am emotii, nu intru in teren sa joc", a spus Sandu, care a mai pierdut o data alegerile pentru componenta Comitetului Executiv, convins fiind ca FRF ar avea de cistigat un plus de imagine si un plus de credibilitate in cazul in care va fi ales.

In ceea ce priveste alegerea presedintelui UEFA, se pare ca blocul esticilor este indecis intre banii promisi de Johansson si locurile mai numeroase in Liga Campionilor propuse de Platini, astfel ca si Nasu’, patit la alegerile FIFA, si-a mentinut diplomatia: „Eu am vorbit cu ambii candidati la presedintie, avem discutii pe tema asta, inca nu ne-am hotarit. Noaptea e un sfetnic bun". Sandu este insotit de Ionut Lupescu si de Adalbert Kassai, primul confirmind practic ca jocurile sint facute: „Nu merg sa fac lobby, a fost facut de mult. Incercam pe ultima suta de metri sa mai convingem anumite federatii de importanta ca mai multi membri din Europa de Est sa fie in Comitetul Executiv, printre care si Mircea Sandu".

In afara alegerilor, pe ordinea de zi mai figureaza raportul financiar, amendamente la statut, precum si propunerea Scotiei de a se mari de la 16 la 24 numarul participantelor la Campionatul European.

Afaceristul Johansson sau fantezistul Platini Francezul vine cu tineretea, amintirea golurilor spectaculoase si sustinerea lui Blatter. In schimb, suedezul promite bani mai multi.

Michel Platini recunoaste ca a fugit de la scoala pentru a bate mingea, ca nu se pricepe la probleme de drept sau la contabilitate, dar promite ca va lua de la cei putini si bogati si va da la cei cu mai multe voturi, dar mai saraci. Adversarul sau la sefia UEFA este chiar actualul presedinte, Lennart Johansson, care opune viziunii socialiste a francezului mai multi bani pentru federatiile nationale. Are 77 de ani, conduce UEFA din 1990 si a transformat fotbalul intr-o masina de bani. Suedezul se declara „onorat" ca a condus UEFA in perioada „cea mai prospera din istoria fotbalului european", numai Liga Campionilor aducind peste 5 miliarde de euro din 1992-1993, dintre care 635 de milioane au revenit asociatiilor.

A facut o afacere din UEFA, rezolvind si probleme sociale: celor puternici le-a oferit locuri mai multe in Liga, pe cei mici

i-a cumparat cu bani. Asemenea lui Mircea Sandu, ii place sa colectioneze mandate dupa ce anunta ca nu mai candideaza si se dedica pasiunii pentru pescuit.

Blatter, blat cu francezul

Il are dusman pe presedintele FIFA, Sepp Blatter, impotriva caruia chiar a candidat, amenintind cu retragerea daca acesta va fi reales la forul mondial. Bineinteles, elvetianul il sustine pe Platini. Fostul capitan al Frantei candideaza la 51 de ani si spera sa devina primul fost jucator ce va ocupa o functie de asemenea importanta. Victoria lui Platini ar fi un triumf al fotbalului asupra politicului. „Este un meci pe care trebuie sa-l cistig", repeta Platini, desi sportul este doar o anexa in angrenajul electoral. Experienta sa manageriala se leaga de federatia franceza si de sustinerea lui Blatter la presedintia FIFA, unde ajunge membru in Comitetul Executiv.

Mita electorala

Platini a simtit pe propria piele in ultimele saptamini lupta dura pe care o duce, dupa ce Johansson, presedintele in exercitiu, a anuntat ca va da celor 52 de federatii nationale un ajutor economic de 600.000 de franci elvetieni. El vine cu promisiuni si are promisiuni ca va fi votat, dar scrutinul este secret, iar reteaua lui Johansson nu a dat gres de 16 ani. In cazul in care nu va cistiga, el va pierde si postul de vicepresdinte al FIFA si, conform tatalui sau, Aldo, isi va lua o lunga vacanta, care va avea doar bilete de dus.

Cum se voteaza pentru sefia UEFA Alegerile pentru functia de presedinte al UEFA pot ajunge pina la tragerea la sorti, in cazul in care candidatii nu vor fi departajati dupa trei tururi. Votul se desfasoara cu buletin secret, depus intr-o urna. Fiecare presedinte din cele 52 de federatii ce fac parte din UEFA dispune de un vot. O majoritate absoluta (jumatate de voturi plus unul - buletinele goale si nevalidate nu sint numarate) este necesara pentru o alegere din primul tur. In cazul in care candidatii nu pot fi departajati, atunci vor fi organizate un al doilea tur (cu majoritate relativa) si chiar un al treilea tur. Daca nici dupa aceste tururi candidatii nu vor fi departajati, atunci se va trece la tragerea la sorti.

Contracandidati * Senes Erzik (65 ani), de nationalitate turca, este prim-vicepresedinte al UEFA si a venit in fotbal in 1977 dupa ce a activat in sistemul bancar, la Sinai Yatirim si Yapi Kredi Bank - actualul lider al pietii cardurilor din Turcia. In prezent, e implicat in activitati extra-sportive, fiind membru in consiliul de administratie al holdingului Cankurtaran, care detine 30 de companii cu peste 3.000 de angajati.

* Angel Maria Villar (56 ani) este un basc ales in urma cu trei ani presedinte al Federatiei Spaniole de Fotbal, numele sau fiind deja implicat intr-un scandal de coruptie in tara. In plan extern este vicepresedinte al FIFA si UEFA. Il admira pe Joseph Blatter, detesta injustitia arbitrilor, iar principalul sau defect il constituie declaratiile polemice.

* Eggert Magnusson (60 ani) este un om de afaceri islandez, membru din 2002 in Comitetul Executiv al UEFA, iar din 21 noiembrie 2006 presedinte al clubului englez de fotbal West Ham United. Este practic proprietarul echipei, pentru care a platit 85 de milioane de lire sterline, si cel care l-a dat afara in 11 decembrie pe antrenorul Alan Pardew, pentru rezultate slabe. In plan european, a contribuit mult la dezvoltarea fotbalului feminin.

* Joseph Mifsud (57 ani) este un maltez care l-a mai invins o data pe Mircea Sandu, in 1998, in lupta pentru un loc in Comitetul Executiv. Este de profesie avocat si se poate lauda ca e de 13 ani membru marcant al forului de la Nyon. Ii place sa inoate si sa citeasca, iar in cadrul UEFA face parte din Comitetul pentru securitate si stadioane.

* Giangiorgio Spiess (74 ani) este un elvetian foarte controversat, de profesie avocat, cercetat in mai multe rinduri de procurorii italieni pentru spalare de bani in beneficiul Cosa Nostra. De numele sau se leaga si scandalul Parmalat, compania de lactate devalizata pina la faliment. E la UEFA din 1996 si e membru important in comitetul pentru competitiile intercluburi.

* Gilberto Parca Madail (63 ani) indeplineste de peste noua ani functia de presedinte al Federatiei Portugheze de Fotbal, iar din 2004 a fost cooptat ca membru in Comitetul Executiv al UEFA. S-a nascut in fostul Zair, dar si-a facut studiile la Porto si a ramas in Europa. Sub mandatul sau in fruntea forului de la Lisabona UEFA a atribuit Portugaliei organizarea a cinci competitii internationale.

* Grigori Surkis (57 ani) este fratele patronului echipei Dinamo Kiev si presedintele Federatiei Ucrainene. Este un personaj foarte controversat, care s-a imbogatit din afaceri cu petrol si s-a bucurat de protectia fostilor presedinti ai republicii Leonard Kravciuk si Leonid Kucima. Conform analistilor, gruparea fratilor Surkis intra in trioul celor mai importante clanuri criminalo-financiare din Ucraina.

* Rakhat Aliev (45 ani) este nepotul presedintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, iar pentru o vreme a fost trimis ca ambasador la Viena. Are puteri foarte mari, iar acum este adjunct al ministrului de Externe in guvernul Kazahstanului si, totodata, presedinte al Uniunii de fotbal din tara sa.

* Tomas Gea (41 ani) este membru in comisia de futsal a UEFA, s-a nascut la Barcelona, dar are cetatenie andorriana. Este secretar general al federatiei de fotbal din tara sa, iar in mandatul sau Andorra a fost acceptata in competitiile organizate de FIFA si UEFA. Legaturile lui cu fotbalul sint foarte vechi, el activind atit ca jucator, cit si ca antrenor.

* Frantisek Laurinec (56 ani) este presedintele Federatiei Slovace, din 1999. A jucat fotbal la Iskra Partizanske, iar in perioada 1989-1993 a lucrat in cadrul Asociatiei de Fotbal Cehoslovace. Intre 1994 si 1998 a muncit pentru federatia slovaca si pentru clubul Inter Bratislava. Interviuri acordate de mai multi fosti fotbalisti despre coruptia din arbitraj i-au adus o serie de critici lui Laurinec.

* Liutauras Varanavicius (35 ani) detine cea mai inalta functie in fotbalul lituanian, dar si la banca Ukio. Alaturi de Vladimir Romanov si alti citiva oameni de afaceri, a cumparat clubul scotian Hearts of Midlothian. A trebuit sa paraseasca insa aceasta functie, din cauza conflictului de interese aparut dupa tragerea la sorti a grupelor pentru Euro 2008, care a asezat Lituania si Scotia in aceeasi grupa.

* Vlatko Markovici (70 ani) s-a nascut in Regatul Iugoslaviei, pe teritoriul actualei tari Bosnia-Hertegovina si a fost un fotbalist croat, iar la ora actuala e presedintele federatiei de la Zagreb. Ca antrenor al lui Dinamo Zagreb a cistigat Cupa Iugoslaviei, in 1980, iar ca jucator a evoluat in toate meciurile pe care Iugoslavia le-a jucat la CM 1962, cind s-a clasat pe locul 4.