Inainte de a cauta un raspuns, as face o observatie complementara: aceea ca, in focul polemicilor, nimeni nu pare interesat sa analizeze baza reala a initiativei anti-Basescu, legitimitatea ei juridica. PSD poate forta in Parlament modificarea Legii referendumului si suspendarea temporara - pentru o luna, timp in care s-ar organiza consultarea populara; insa examinarea calma a argumentelor de fond nu poate conduce la alta constatare decat aceea ca derapajele presedintelui - criticabile, regretabile - n-au adus totusi atingere libertatilor fundamentale, nefiind incalcari clare si incontestabile ale Constitutiei. Prin urmare, jocul ramane strict politic, nefundamentat juridic. Sigur ca si competitia politica isi are legitimitatea ei, insa ramane regretabila si chiar periculoasa atragerea Constitutiei in disputele curente, in anecdotica uneori derizorie a imediatului, cu biletele si apostile puse la pastrare si scoase la lumina zilei la momentul oportun, intr-o atmosfera caragialesca. Din acest punct de vedere, ofensiva PSD si a celorlalte formatiuni dispuse sa marseze e mai nociva decat inclinatiile de "jucator" autoritar ale sefului statului: fiindca altitudinea conceptuala a Constitutiei e astfel diminuata, principiile democratice isi dilueaza contururile in aburii pasiunilor si pana si lucrurile firesti - bunaoara consultarile intre guvernanti sau trimiterile de informari reciproce - ajung sa fie tratate drept fioroase abuzuri. Relativizarea Legii fundamentale si blocarea mecanismelor administrative din cauza suspiciunii generalizate devin pericole mai apropiate decat ne-am fi putut imagina.
Revenind: ce va urma dupa ce valvataia - cu sau fara suspendarea temporara a lui Traian Basescu - va trece? Daca privim intr-acolo, peste cei trei-patru pasi dincolo de care criza actuala va ramane in urma, atunci concluzia se limpezeste: indiferent daca presedintele isi va conserva sau nu capitalul de popularitate, daca PD va continua sa creasca in optiunile electoratului sau va intra in reflux, daca PNL va reusi sau nu sa recupereze terenul pierdut in ultimii doi ani, daca PSD va strapunge plafonul perioadei si va creste, in oricare dintre variante, apare cu totul improbabil ca plusurile si minusurile sa poata modifica structura actuala a campului nostru politic. Altfel spus, fie ca vom avea alegeri anticipate ori la termen, nu e rezonabil sa ne imaginam ca democratii sau liberalii ar putea obtine pe cont propriu majoritatea in Parlament; nici revenirea PSD n-are cum sa ia proportii herculeene dupa doar trei-patru pasi inainte; incat orice tentativa de reasezare a guvernarii se va vedea limitata de aceleasi solutii posibile: coalitie in jurul tandemului PNL-PD sau in jurul parteneriatului pe care unul ori altul dintre partidele actualei Aliante l-ar realiza cu PSD, PRM ramanand, ca partid extremist, nefrecventabil. Or, nici liberalii, nici democratii nu-si pot permite infratirea cu partidul pastorit de Ion Iliescu; ceea ce inseamna ca sunt condamnate sa colaboreze, cu sau fara tragere de inima.
Prin urmare, calculele simple le dicteaza partenerilor invrajbiti sa depaseasca diferendul si sa mearga mai departe. Fiindca - nu-i asa? - tara trebuie guvernata...