Deficit ingrijorator pe piata fortei de munca

Una dintre cauzele majore care stau la baza acestui fenomen este migratia fortei de munca in strainatate. Motivati pe de o parte de bani mai multi, iar pe de alta parte de sansele personale de afirmare profesionala, tot mai multi romani aleg sa munceasca in afara granitelor tarii, iar fenomenul tinde sa se extinda mai ales in randul tinerilor absolventi.
Un sondaj realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa indica faptul ca in cursul acestui an 1,5 milioane de romani si-au manifestat intentia de a pleca la munca in strainatate. Dintre cei care aleg sa plece in strainatate, cei mai multi sunt tineri. Indiferent de conditiile in care pleaca, cei mai multi dintre ei aleg sa nu se mai intoarca in Romania si se stabilesc definitiv in tara in care isi desfasoara activitatea.
De asemenea, exodul fortei de munca din randul tinerilor este determinat si de lipsa unor perspective viabile odata cu terminarea ciclului educational. In Romania nu exista o corelare a cererii de pe piata muncii cu oferta sistemului de invatamant, astfel ca tinerii absolventi sunt nevoiti fie sa se reorienteze profesional, fie sa emigreze. Dintre cei care aleg sa lucreze in tara, multi isi desfasoara activitatea pe posturi care n-au nici o legatura cu pregatirea lor de baza.
Conform unui studiu al Ministerului Muncii, 10% dintre angajatori declara ca toti sau majoritatea angajatilor cu studii superioare din firma lor nu sunt incadrati pe posturi conforme cu pregatirea certificata. Dintre acestia, 78,2% lucreaza in domenii inferioare calificarii, dar pe posturi mai bine platite decat ar fi putut gasi conform diplomei, iar 21,8% sunt incadrati pe posturi care ar solicita o calificare superioara celei pe care o au. Astfel, deficitul fortei de munca este si o consecinta a faptului ca tinerii absolventi nu intra pe piata muncii din cauza lipsei de competenta sau din cauza nepotrivirii competentelor cu cererea de pe piata.
Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene aplica reforme ale sistemelor de invatamant astfel incat acestea sa raspunda atat nevoilor imediate de pe piata fortei de munca, cat si asteptarilor si competentelor tinerilor.
In Romania insa, angajatorii se plang de faptul ca tinerii angajati nu corespund competentelor de baza pentru meseriile pentru care au fost instruiti si asta pentru ca pregatirea care li se ofera la momentul actual in scoli si universitati nu este una care sa poata fi pusa in practica.
Mai mult decat atat, in prezent nu exista nicio strategie pe termen mediu si lung (10, 15 ani) care sa ghideze politicile publice din sistemul de invatamant. Incotro se indreapta invatamantul romanesc? Cum reuseste el sa raspunda provocarilor de pe piata fortei de munca, in contextul integrarii europene si al globalizarii de pe piata comunitara? Sunt intrebari la care deocamdata nu putem sa raspundem. Se vorbeste tot mai intens despre import de forta de munca. Cu toate acestea nu se stie care vor fi regulile, contingentele, profesiile sau termenele. Romania nu are astazi un astfel de plan pentru dezvoltarea fortei de munca.
Corelarea cererii de pe piata muncii cu oferta sistemului educational trebuie sa devina o prioritate guvernamentala pentru anii post-aderare. Romania trebuie sa investeasca in dezvoltarea fortei de munca, dar si in crearea conditiilor necesare pentru pastrarea acesteia in economia nationala.

---

Despre autor: