Societatea civila contesta ordonanta de infiintare a DIICOT si sustine ca accesul procurorilor la sistemele informatice aduce prejudicii drepturilor si libertatilor individului.   Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Desch
Societatea civila contesta ordonanta de infiintare a DIICOT si sustine ca accesul procurorilor la sistemele informatice aduce prejudicii drepturilor si libertatilor individului. Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa (FSD), a declarat ieri, pentru NewsIn, ca modificarea articolului 16 din Legea 508/2004 privind functionarea DIICOT aduce grave atingeri drepturilor si libertatilor individului, atit prin forma, cit si prin fondul acestor reglementari. Guvernul a adoptat la sfisitul anului trecut o ordonanta prin care modifica vechea lege de functionare a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Articolul la care se refera Renate Weber permite procurorilor accesul fara mandatul judecatorilor la sistemele informatice ale unor persoane. Astfel, potrivit presedintei FSD, orice acces in sistemul informatic al unei persoane echivaleaza cu o perchezitie, motiv pentru care ar fi nevoie de mandat, asa cum precizeaza legislatia de pina acum. Pe de alta parte, noul articol 16 introduce posibilitatea ca procurorii sa aiba acces la corespondenta unui cetatean, ceea ce ar fi neconstitutional. Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, justifica modificarea prin aceea ca procurorii vor putea vedea numai informatiile stocate in sistemele de comunicatii, dar nu le vor putea inregistra sau intercepta decit cu acordul judecatorului. Mai mult, "trebuie precizat ca prin sistem informatic se intelege o casa de marcat sau un bancomat ori un memory-stick. Exista o dispozitie speciala din punct de vedere juridic, 163/2003, prin care procurorii pot cere acces la o retea de calculatoare", a declarat Kovesi. Ea a spus ca noua ordonanta nu este neconstitutionala. La rindul sau, Codrut Olaru, seful DIICOT, a spus ca singura modificare din articolul 16 se refera intr-adevar la sistemele informatice, dar ca ea nu reprezinta permiterea unor perchezitii din partea procurorilor. "Ca practicieni, procurorii stiu ca nu au voie sa inregistreze informatiile, ci doar sa le vada si credeti-ma ca au suficienta experienta ca sa procedeze corect". Intrebat de ce nu a precizat aceasta diferenta intr-o formula mult mai clara in textul ordonantei, Codrut Olaru a raspuns ca "poate era mai bine, ca sa nu fie atitea interpretari".

Asociatia APADOR - CH este si ea de parere ca supravegherea conturilor bancare si accesul la sistemele informatice ale indivizilor "reprezinta restringeri serioase ale exercitiului dreptului la viata privata" si solicita Parlamentului sa nu aprobe schimbarile adoptate de Guvern, ci sa intareasca garantiile privind respectarea dreptului la viata privata.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.