ZIUA a sustinut in 2006 o campanie publicistica dedicata continuarii tiparirii Caietelor Eminescu si salvarii acestui patrimoniu cultural romanesc de prima marime. Dupa cum cititorii ZIUA au aflat, manuscrisele lui Mihai Eminescu n-au mai fost tiparite in 2006 de catre Editura Academiei Romane desi pentru acestea au fost aprobate de la bugetul de stat zece miliarde de lei vechi, iar volumul al saptelea se afla in lucru la tipografia Monitorul Oficial inca din ianuarie 2006. Astfel, cele zece miliarde de lei s-au dus pe apa sambetei, iar zece noi volume, cate s-ar fi putut realiza din acesti bani, au devenit o trista fictiune. Aceasta intarziere de un an face ca proiectul tiparirii Caietelor Eminescu ce contine 24 de manuscrise sa fie finalizat abia la 15 ianuarie 2009. In urma campaniei ZIUA, Caietele Eminescu, volumul VII, vor fi lansate astazi, de la ora 12.00, la sediul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta (FNSA) din Bucuresti condusa de criticul literar Eugen Simion. Organizatie non-guvernamentala care a asigurat impreuna cu Regia Monitorul Oficial finantarea manuscrisului eminescian.
Dupa un an de zile de intarziere si de scandal mediatic, volumul VII al Caietelor Eminescu apare chiar de ziua poetului nostru national. Volumul este editat de catre FNSA, Biblioteca Academiei, Editura Enciclopedica, Regia Autonoma Monitorul Oficial si Academia Romana. Presedintele FNSA, criticul literar Eugen Simion si initiatorul proiectului de tiparire a manuscriselor eminesciene pe vremea cand era presedintele Academiei Romane, a tinut sa multumeasca ziarului ZIUA pentru ca s-a angajat in dezbaterea legata de soarta acestui patrimoniu in 2006. "Un efect pozitiv al campaniei ZIUA este chiar aparitia acestui volum care a agitat spiritele, a miscat putin inertiile. Nu am rezolvat lucrurile pana la capat, dar ceva, ceva a iesit. Spre bucuria noastra, la acest proiect s-a asociat Monitorul Oficial chiar cu o participare importanta de ordin financiar. Toate discutiile periferice care au avut loc in legatura cu Monitorul Oficial s-au dovedit a fi nepotrivite. Cele zece miliarde date de Parlamentul Romaniei pentru 2006 s-au pierdut si cu aceasta am pierdut, trebuie sa fie foarte limpede, zece volume. Puteam acum sa anuntam aparitia volumului al saptesprezecelea, nu al saptelea! Daca lucrurile mergeau normal, puteam sarbatori astazi aparitia volumului al saptesprezecelea, iar anul acesta am fi incheiat proiectul. Un proiect, repet, de interes national, pentru care atatea minti stralucite de la Calinescu la Noica au militat. N-a fost sa fie, ca sa spunem tot cu o vorba a lui Noica. Totusi, un lucru important s-a petrecut. Concentrand energiile si bunavointa, reusim sa scoatem acest volum al saptelea. Trebuie semnalat faptul ca actuala conducere a Academiei Romane a reusit, totusi, sa obtina in bugetul din 2007 suma de zece miliarde destinata manuscriselor lui Mihai Eminescu. Am un moment de ingrijorare pentru ca aceasta suma este incadrata tot pe aceleasi circuite si ma tem sa n-ajunga la aceeasi destinatie inchisa (e vorba de Editura Academiei - n.r.). Sper sa nu se intample acest lucru, sper sa gasim o solutie care nu poate fi decat una singura. Anume, acesti bani trebuie sa acopere cheltuielile de tiparire a manuscriselor eminesciene. Nimic altceva!", ne-a marturisit Eugen Simion.
Cele mai importante poezii
Noul volum al manuscriselor eminesciene cuprinde, in linii mari, cele mai importante poezii scrise de Mihai Eminescu. Despre continutul acestui manuscris, ne-a oferit mai multe detalii academicianul Eugen Simion. "E un manuscris foarte important, manuscrisul 2260, cu cateva piese importante in toata arhiva lui Eminescu. Este vorba despre Luceafarul, Scrisoarea I, Scrisoarea a II-a, Scrisoarea a III-a, este vorba de Doina, Rugaciunea unui dac, de Oda (in metru antic). Lucrari esentiale. Oda (in metru antic), ca sa-l citam pe Nichita Stanescu, este inceputul modernitatii romanesti si aceeasi parere o avea si Ion Barbu, care i-a sugerat, de altfel, ideea lui Nichita Stanescu. Rugaciunea unui dac era poemul preferat al lui Cioran. Luceafarul este, sa spunem asa, poemul pe care romanii il iubesc cel mai mult. Doina este biblia gandirii politice a lui Eminescu pusa in versuri, in circumstantele de atunci din anii 1870", a precizat fostul presedinte al Academiei Romane.
Principalul vinovat
ZIUA a dezvaluit ca licitatia publica realizata de Editura Academiei Romane in 2006, prin care aceasta a ales, in fapt, o tipografie preferata, mai intai la Buzau, apoi la Onesti, a fost ilegala.
In primul rand, pentru ca anuntul de atribuire a contractului public cu tipografia nu a fost publicat de catre Editura Academiei Romane in Monitorul Oficial nici dupa opt luni de la termenul legal prevazut. Faptul constituie, conform OUG nr. 60 din 2001, contraventie sanctionata cu amenda intre 20-50 milioane lei. Nimeni pana acum din partea conducerii Editurii Academiei Romane in frunte cu directorul D.R. Popescu nu a fost tras la raspundere pentru urmatoarele fapte: intarzierea cu un an a tiparirii volumului VII al Caietelor Eminescu, pierderea celor zece miliarde de lei speciali prevazuti de la bugetul de stat, contraventia prevazuta de OUG nr. 60 din 2001. De precizat e faptul ca la toate solicitarile ZIUA, D.R. Popescu a refuzat sa ne ofere punctul sau de vedere in legatura cu scandalul Caietelor Eminescu.
In urma acestei licitatii ilegale a fost intrerupt, din orgolii si interese oculte, unul dintre cele mai importante proiecte culturale din istoria Romaniei. Licitatia publica pentru tiparirea Caietelor Eminescu a fost "temeiul legal" prin care directorul Editurii Academiei, D.R. Popescu, si acolitii sai au oprit, in februarie 2006, tiparirea celui de-al saptelea volum al manuscriselor Eminescu. Primul volum a fost publicat la tipografia Regiei Autonome "Monitorul Oficial", in 2004, la initiativa presedintelui Academiei de atunci, Eugen Simion. In 2006, dupa ce Eugen Simion n-a mai fost presedintele Academiei, D.R. Popescu a pus la cale o adevarata circoteca numita licitatie publica prin care proiectul Caietele Eminescu sa nu mai fie tiparit ca si pana atunci de Monitorul Oficial. Iar destinatia celor zece miliarde de lei vechi sa fie la cheremul camarilei sale.
Intebat despre cei vinovati pentru aceasta intarziere de un an, Eugen Simion a dat urmatorul raspuns: "Intr-adevar, din cele doua pagini foarte importante si corecte in cea mai mare parte si pe care le-ati publicat, presedintele Academiei a iesit mai mult decat trebuie facut responsabil. Nu dumnealui este responsabil de aceasta intarziere. Cei care ar fi trebuit sa nu se intample acest lucru sunt cei de la Editura Academiei Romane. As ruga sa facem aceasta necesara precizare. Editura Academiei nu a gasit o solutie, n-a dorit sa gaseasca o solutie. Nu vreau sa fac proces de intentie nimanui, desi li s-a semnalat faptul ca pornesc gresit, iar argumentul lor ca ei trebuie sa respecte legea este putin retoric pentru ca nimeni nu dorea sa nu respecte legea. Depinde ce faci cu legea. Daca vrei sa faci o ilegalitate sprijinindu-te pe lege, nu stiu cum se numeste acest lucru. Acum este o fapta a trecutului. Nu vreau sa ma blochez in aceasta chestiune. Cine doreste sa vina in intampinarea acestui proiect s-o faca!".
Donatia lui Titu Maiorescu si proiectul lui Constantin Noica
In timpul vietii sale, Constantin Noica a initiat o adevarata campanie pentru faximilarea manuscriselor eminesciene.
Manuscrisele lui Mihai Eminescu au fost donate Bibliotecii Academiei Romane de Titu Maiorescu, in 1902, si, de-a lungul anilor, ele au fost cercetate, descifrate si valorificate de mari eminescologi. Printre acestia ii amintim doar pe Perpesicius, George Calinescu, Dimitrie Vatamaniuc ori Petru Cretia. Acum, starea lor e "de o vulnerabilitate maxima" si, practic, "nu mai pot fi consultate".
Constantin Noica a scris, in žIntroducere la miracolul eminesciani, ca "abia manuscrisele, cu deschiderea lor catre universalul culturii si cel al limbilor, ne-ar arata concret ce inseamna impletirea necesara dintre universal si national. Fara universal, nationalul este zoologie. Cu aceste manuscrise, in schimb, avem cel mai impresionant nou document uman - si unic in cultura europeana, exceptand caietele lui Leonardo da Vinci - cu privire la miracolul spiritului <<ratecit, nemangaiet>> cum este, de-a pute fi intreg si in cuvinte moldovenesti".
In anul 1992, Editura Humanitas a facut o incercare de tiparire a manuscriselor eminesciene. Incercarea de a copia manuscrisele si apoi a le tipari la Monitorul Oficial s-a soldat cu un esec. Proiectul celor de la Humanitas nu a mai vazut lumina tiparului pentru ca posibilitatile si conditiile de tiparire propuse atunci s-au dovedit inadecvate. Premiul Hasdeu al Academiei Romane pe anul 2004 a fost acordat primului volum din Caietele Eminescu. Premiul le-a revenit graficianului Mircia Dumitrescu si cercetatoarei Gabriela Dumitrescu, sef serviciu Manuscrise-carte rara de la Biblioteca Academiei Romane. Printre cei care au votat pentru acest premiu se numara si academicianul D.R. Popescu, principalul vinovat in scandalul netiparirii manuscriselor eminesciene. Pentru a fi evitat un esec in ceea ce priveste redarea fidela a manuscriselor eminesciene, cu toate particularitatile lor de imagine, text, format si calitate a hartiei, profesorul universitar si graficianul Mircia Dumitrescu a propus o solutie unica si ingenioasa de tiparire si de prelucrare a manuscriselor scanate.
500 de exemplare
Volumul VII este finantat din fondurile atrase de FNSA si din sustinerea Regiei Autonome Monitorul Oficial. Nici o oficialitate romana, Academia Romana, Ministerul Culturii si Cultelor, in mod special, nu a dat nici un ban pentru acest nou volum din Caietele Eminescu. Manuscrisul 2260 apare intr-un tiraj de 500 de exemplare. Toate manuscrisele publicate sunt insotie de un CD-ROM ce contine scanarile brute si restaurate ale Caietelor Eminescu.
Pretul, cat mai accesibil posibil
"Numai ambitia mea si a colaboratorilor mei, a lui Mircia Dumitrescu, a Gabrielei Dumitrescu, numai ambitia noastra conjugata si cu bunavointa si deschiderea Monitorului Oficial au putut face ca acest volum VII sa apara. O sa dam pentru acest nou volum un pret cat mai accesibil posibil, dar, totusi, el a costat ceva. Trebuie sa scoatem o parte din bani, dar nu pornim cu ideea ca putem scoate de pe urma lui un ban. Singurii care vor fi platiti si foarte modest, in calitate de colaboratori, fac parte din mica echipa care a pregatit acest volum VII in frunte cu graficianul Mircia Dumitrescu. E vorba de o munca foarte anevoioasa, in care nu se castiga. E mai mult o pasiune si o responsabilitate", a declarat Eugen Simion, presedintele FNSA.
Tirajul de pana acum zace in depozit
Tot tirajul de 700 de exemplare in care au aparut pana acum volumele Caietelor Eminescu zace in depozitul Editurii Academiei Romane. "Exceptand cele 100 de volume pe care, prin decizia Academiei, noi le dam in chip gratuit bibliotecilor publice judetene si bibliotecilor din cadrul institutiilor Academiei Romane. Cu intelegerea pe care sper sa o am cu presedintele si secretarul general al Academiei Romane, vom duce mai departe acest program pentru biblioteci. In momentul de fata decizia ne apartine noua, pentru ca noi am finantat volumul VII. Cred ca e o critica dreapta aceea ce ni s-a adus pentru faptul ca manuscrisele lui Eminescu tiparite pana acum nu au fost bine promovate si nu au putut ajunge la marele public, chiar daca ele sunt scumpe. Daca am o responsabilitate aici, mi-o pot asuma. Vreau totusi sa amintesc ca nu presedintele Academiei, cat timp am fost eu, trebuia sa se ocupe de promovare si distributie. Era treaba Editurii Academiei Romane. Dar e o critica corecta si cred ca trebuie sa facem ceva. Primul lucru pe care vreau sa-l fac este sa am o discutie cu domnul academician Haiduc, presedintele Academiei Romane, prin care sa deblocam acele exemplare care zac. Sa fie puse in circulatie, sa fie distribuite. Sunt oameni care doresc sa aiba aceste carti in casa", ne-a precizat Eugen Simion.