Razboiul mondial - nevoia de energie

Razboiul global pentru energie imbraca toate formele cunoscute ale confruntarilor umane. De la spionajul total si folosirea fortei armate pana la indoctrinarea ideologica si competitia tehnico-stiintifica. Civilizatia moderna - asa cum o cunoastem - nu poate supravietui in lipsa electricitatii, a petrolului si gazelor naturale.
Statele Unite si-au trimis trupele in Irak in numele unor valori culturale - democratia si drepturile omului - insa la caderea regimului Saddam Hussein militarii americani au ocupat si aparat Ministerul Petrolului, nicidecum valorile culturale inestimabile ale Summerului antic, care au putut fi jefuite in voie in Bagdadul primelor zile ale ocupatiei. Ca sa nu mai amintim de armele de distrugere in masa pe care le-ar fi avut Saddam Hussein si pe care nu a fost nimeni in stare sa le gaseasca. China isi face din ce in ce mai simtita prezenta in Africa - mai precis in Sudan si mai ales in zonele unde exista rezerve de hidrocarburi. Lucrurile sunt mult mai neclare in Europa. Ecologismul militant incearca sa elimine energia nucleara - poate singura speranta a omenirii pe termen lung, dupa ce vor fi epuizate hidrocarburile.
Programul Comisiei Europene pentru o politica energetica comuna este prezentat de mass-media ca fiind axat pe reducerea emisiilor de carbon in atmosfera - cand de fapt punctul central al acestui program il constituie reglementarea relatiilor energetice dintre Uniunea Europeana si Federatia Rusa.
Moscova a demonstrat pana acum in repetate randuri ca se foloseste de rezervele sale energetice ca de o adevarata arma a secolului al XXI-lea. Tentativele ucrainene de orientare catre NATO si UE au fost reprimate brusc printr-o rapida rasucire a robinetului de gaze. Ungaria si Austria - tari membre UE au fost afectate imediat. Anul acesta un conflict Rusia - Belarus a lasat mai multi membri UE fara petrol rusesc: Polonia, Germania, Slovacia, Ungaria. Frica pazeste pepenii si Comisia Europeana a scos la iveala proiectul de strategie energetica. Care in principiu cere o comportare corecta din partea Moscovei - doar ca Moscova joaca de pe pozitii de forta, iar Uniunea nu este intr-o astfel de pozitie.
Singura sansa - pana la momentul in care energia nucleara va acoperi majoritatea nevoilor Uniunii - este dezvoltarea unor rute alternative de transport a hidrocarburilor care sa ocoleasca Rusia. Prin Marea Baltica si-au tras deja nemtii conducta privata cu Rusia. Uniunea Europeana trebuie sa fie cu adevarat unita in problema energetica - mai ales in relatia cu Moscova. Marea Neagra urmeaza sa joace un rol fundamental in dezvoltarea rutelor energetice alternative. Insa pana in prezent strategia romaneasca la Marea Neagra nu a inregistrat decat esecuri. Greu de crezut ca statutul de membru al Uniunii Europene va aduce schimbari fundamentale in aceasta chestiune. Insasi Uniunea este slaba in relatia cu Rusia, fiind silita in fiecare an sa se plece in fata presiunilor si santajelor energetice. Iar disputele actuale pe teme colaterale - cum ar fi cantitatea emisiilor de carbon in atmosfera - nu va intari prea mult Uniunea in relatia cu Rusia.

---

Despre autor: