Danezii au devenit cei mai multumiti cetateni ai UE pentru ca, dupa secole de insuccese, nationala a cistigat Campionatul European in 1992. In Romania, sportul nu se afla in primele zece prioritati ale Guvernului.

Sportul nu a reprezentat una dintre primele zece prio-ritati ale guvernului Tariceanu, desi acesta s-a folosit din plin de notorietatea unor Nadia Comaneci, Ion Tiriac sau Ilie Nastase pentru a mai echilibra balanta asocierii Romaniei cu aurolacii, hotii de buzunare, copiii institutionalizati, Dracula sau Ceausescu. De altfel, sportul de performanta a fost inclus chiar si in strategia postaderare schitata pe genunchi de functionarii lui Tariceanu la sfirsitul anului trecut, fara a se preciza insa si cum s-ar traduce asta intr-un domeniu care a inregistrat in 2006 unele dintre cele mai slabe performante din istorie.

Conteaza si blondele

Danezii sint cei mai multumiti cetateni din interiorul Uniunii Europene, arata eurobarometrele ultimilor ani. Astfel, doua treimi din cele cinci milioane de locuitori ai tarii nordice se declara „foarte multumiti" de viata, pe cind in nici un alt stat din UE ponderea satisfactiei nu depaseste 50%. Mirati de doza neobisnuit de mare de optimism in tara tristelor povesti ale lui Christian Andersen, cercetatorii de la universitatea din Odense au incercat sa gaseasca motivele acestei stari de spirit. Astfel, au analizat, comparativ cu Suedia si cu Finlanda, factori precum consumul de tigari si de alcool, relatiile de familie, sanatatea, succesul sportiv si asteptarile pentru noul an. Au mai fost luate in calcul numarul mare de blonde (despre care se spune ca ar fi mai tonice), cultura alimentara, dar si clima sau moste-nirea genetica. Dintre toate aceste lucruri, oamenii de stiinta danezi au hotarit ca fotbalul si asteptarile moderate pentru viitor ar fi singurele ingrediente care diferentiaza Danemarca de alte tari europene.

Danezii nu asteapta alt succes

Dupa triumful de la Campionatul European din 1992, cind nationala a invins in finala echipa Germaniei, danezii „au trecut printr-o stare de euforie atit de mare incit de atunci tara arata cu totul altfel", sustin cercetatorii danezi citati de „Süddeutsche Zeitung". Afirmatia este confirmata de datele statistice, care arata ca, dupa 1992, numarul danezilor „foarte multumiti" de viata a crescut semnificativ. Euforia a fost cu atit mai mare cu cit intrerupea o serie istorica de insuccese, de la infringerea din 1066 din Anglia pina la pierderea insulelor colonizate din Indii. Cel de-al doilea factor tine de faptul ca danezii nu asteapta prea multe de la viitor, de unde si mai putine motive de deziluzie. Ei „se considera fericiti, dar numai pentru momentul actual si, probabil, pentru putina vreme", arata cercetarea publicata in „British Medical Journal".

De la propaganda la ignoranta

In Romania, sportul a fost folosit ca principal mijloc de propaganda de comunism, succesele din gimnastica sau cistigarea Cupei Campionilor Europeni de catre Steaua, in 1986, si altele fiind dedicate fara retineri PCR si proslavirii victoriei unui sistem politic in fata denaturatilor capitalisti. Si dupa 1989, sportul a ramas la fel de important, gratie popularitatii de care se bucura, un sondaj realizat in 2000 aratind ca 38% din populatie este „destul de interesata" sau „foarte interesata" de fotbal. Presedintele Traian Basescu a incercat sa speculeze electoral acest aspect, asociindu-se cu victoriile obtinute de Steaua in cupele europene, dar dublarea acestei legaturi cu marca Gigi Becali l-a facut sa renunte. Nici premierul Tariceanu nu a ramas telespectator la aceasta asociere, amintindu-si ca in copilarie era un sustinator al Rapidului, echipa pe care a urmarit-o din tribuna la unele meciuri din Cupa UEFA. Democratia romaneasca s-a legitimat in exterior prin succesele echipei nationale, fotbalul a fost si este folosit ca mijloc de persuasiune a ideii de natiune marginalizata, Mitica Dragomir si Mircea Sandu folosind acest argument pentru a justifica greseli de arbitraj, conspiratii universale la tragerile la sorti sau pur si simplu eliminarea noastra din preajma trofeelor.

Specialistii sint sceptici

Alexandru Culeva, profesor la Scoala Nationala de Antrenori, autor al unei carti de sociologia sportului, sustine ca „orice succes sportiv are impact asupra populatiei pe care o reprezinta, pentru ca avem de-a face si cu identificarea cu cei care reprezinta Romania". Pe de alta parte, Culeva spune ca „bucuria fanului pentru succesele echipei preferate poate fi urmata si de deceptii, de o dezamagire care te poate marca pentru citeva zile", iar „cresterea in optimism poate fi pentru un an-doi, dar daca nu se intimpla nimic, ea revine la normal". Psihologul Alfred Dumitrescu priveste si el cu scepticism legatura sportului cu fericirea pe termen lung: „A spune ca un rezultat sportiv poate mentine ani intregi un nivel de optimism foarte ridicat la nivelul populatiei unei tari mi se pare fortat, neverosimil. Nu cred ca un astfel de eveniment poate aduce mai mult decit o explozie temporara de bucurie pentru cel mult citeva luni. Studiul danezilor nu mi se pare credibil. Increderea in fortele proprii ale unui popor reprezinta rezultatul unor sedimentari istorice pe termen foarte lung. Fireste ca rezultatele deosebite ale Nadiei Comaneci, ale lui Nastase si ale lui Tiriac sau ale lui Hagi ne fac sa ne bucuram si sa ne simtim mindri, dar acest lucru contribuie extrem de putin la satisfactiile noastre, in raport cu sentimentele de umilinta, de insatisfactii, de inferioritate care au fost acumulate de zeci de generatii de romani".