Ion Dinca, fost lider comunist din perioada Ceausescu, a fost inmormintat ieri, la amiaza, in Cimitirul Militar Ghencea din Bucuresti.

Daca viata acestui om, care s-a stins marti seara, la 79 de ani, in urma unei comotii cerebrale, a fost o demonstratie de forta, ce i-a adus porecla „Ion Te-leaga", nu altfel a aratat ceremonia inmormintarii. Locul parea strabatut si de altfel de fiori decit cei ai mortii. Erau fiorii puterii. Oameni se iscodeau unii pe alti din priviri, intelegind ca au parte de un rar privilegiu, asistau la intilnirea dintre batrineii comunisti, la oftatul carora tremura pe vremuri juma’ de tara, si copiii lor, miliardarii de azi. Paltoanele negre ale barbatilor, barbile unora atent neglijate, hainele femeilor, din blana de vizon sau de chinchila, pretuind de la citeva mii de euro pina la zeci de mii de euro fiecare, limuzinele pitite printre morminte, marmura neagra din care era facut cavoul, situat in buricul cimitirului, numarul mare de popi plasati in dispozitiv, bodyguarzii care blocau cu palmele orice tentativa a fotoreporterilor de-a surprinde o imagine, toate vorbeau despre cine a fost Ion Dinca. Pina si Cornel Dinu, administratorul delegat de la Dinamo, parea multumit. In centrul atentiei erau familiile Badea si Popoviciu, ginerii fostului demnitar, care primeau, lacrimind cu stil, condoleante.

Tovarasi la capatii

Ajuns pina la rangul de prim-viceprim-ministru in ultimul guvern comunist, cel condus de Constantin Dascalescu, generalul in rezerva Ion Dinca a fost condus la groapa de peste trei sute de oameni. Printre ei, Tudor Postelnicu, fost ministru de interne inainte de Revolutie, Serghei Mizil, fiul altui tovaras de generatie al defunctului, Paul Niculescu-Mizil, ramas acasa, sub o stare de rau, generalul (r) Iulian Vlad, fostul sef al Securitatii. Un pluton de soldati a prezentat onorul, iar cind sicriul a fost coborit in groapa s-au auzit trei salve de pusca.

Surse militare citate de MEDIAFAX spun ca seful comenduirii Garnizoanei Bucuresti, col. Florian Nitu, va fi inlocuit din functie dupa ce a aprobat acordarea onorului militar la inmormintarea lui Ion Dinca.

Intre 1976 si 1979, Ion Dinca a fost primar al Bucurestiului. Dupa Revolutie, cel supranumit „Te-leaga" pentru iuteala cu care arunca oamenii in anchete penale, a fost judecat pentru „subminarea economiei nationale", alaturi de Tudor Postelnicu, Manea Manescu si Emil Bobu. A stat 5 ani in inchisoare, la Jilava, iar dupa ce a fost eliberat a lucrat drept consilier la una dintre firmele ginerelui sau, Nicolae Badea, presedintele de la FC Dinamo.

„Sa nu-mi zica Basescu de comunism" Unii s-au retras in anonimat, altii s-au reprofilat in oameni de afaceri. Sub pojghita de capitalism, in fiecare duduie inca ideologia comunista. Sint fostii demnitari ai lui Ceausescu.

Tocmai a facut revista presei de azi si, cu o forfecuta colorata, a decupat citeva articole. Acum schimba insa cite o vorba, cite un banc cu barbatii din crisma, mai trage un fum, mai adauga doua-trei rinduri la memoriile sale. Cele citeva bluze pe care le-a aruncat pe el dimineata si o sapca ce-i ascunde parul carunt il fac greu de recunoscut pe fostul ministru de Externe al lui Ceausescu. Da, chiar el, omul din crisma, s-a intilnit de sapte ori cu Saddam Hussein. Iar atunci cind a fost arestat, in 1990, insusi Mitterrand ar fi intervenit pentru eliberarea lui. Amintiri de felul asta ii mingiie sufletul batrinului Stefan Andrei (foto stinga), aproape izolat intr-o casa dintr-o margine de Snagov, alaturi de sotia lui, „frumoasa si talentata" Violeta, de care n-a vrut sa se desparta nici cind i-a cerut-o Ceausescu. Isi vede de lecturile si de bolile lui. Reflexele comuniste si le-a conservat insa perfect. Si acum crede ca poate obtine orice doar printr-un telefon. Asa si-a facut si casa, spune el, cu sprijinul multora pe care el i-a ajutat odata. In 1996, a trebuit sa plece din locuinta pe care o primise de la stat pe Strada Berna, dar regimul cederist nu l-a lasat pe drumuri. L-a pricopsit cu un apartament al RAAPPS de pe Bdul Unirii, in care azi sta fiul sau, Calin.

Consultant si apoi patron

Mai putin norocos a fost in privinta asta fostul ministru al Comertului Exterior, Cornel Burtica (foto dreapta). Casa lui din Primaverii i-a fost luata in 1999 si data altcuiva. „Dom’le, era un securist, unul ce lucrase in Elvetia si-si facuse o firma de termopane", spune Burtica cu un dispret afisat pentru rasa celor cu epoleti. Si-a cumparat un apartament intr-o vila din zona de Nord, captusit cu tablouri de pictori celebri. „La doua minute distanta" sta si fiul sau, Corneliu. Fata de colegul si bunul sau prieten Andrei, Burtica a stiut sa se descurce mai bine dupa 1990. Poate si pentru ca el o rupsese din 1982 cu Ceausescu, care l-a trimis in exil, la o fabrica din Ploiesti. Dupa Revolutie s-a pensionat si s-a reprofilat cu succes. „Consultanta" e cuvintul magic care i-a salvat pe multi ca el in capitalism. De vreo zece ani este chiar patron. Vinde grupuri electrogene si nu-i prea place sa lucreze cu statul, ca „sistemul e greoi". Ai zice, nu-i asa, ca fostul ministru al Comertului Exterior a ajuns capitalist pur-singe. Totul pina vine vorba de raport. Al lui Tismaneanu, „fiul unuia dintre cei care au venit la noi in tara pe tancurile sovietice".

„Ma asteptam sa ma decoreze la Cotroceni"

Ca si cum si-ar fi facut impreuna o strategie de discreditare a raportului, cei doi aduc argumente la indigo impotriva lui. „Cine a condamnat crimele produse in rascoala din 1907? Dar pe cele de la Lupeni din 1929 sau pe cele de la Grivita din 1933?", intreaba retoric Cornel Burtica. Lui Burtica i se par ridicole acuzatiile si de aceea calmul i se risipeste brusc. „Sa nu-mi vina Basescu sa-mi vorbeasca de comunism, el care a fost crescut de partidul comunist". „Sa nu crezi ca aici la mine, in Snagov, au facut oamenii hora ca s-a condamnat comunismul. Altele sint problemele", spune ironic si Andrei. Nu e deranjat ca e mentionat in raport. „Eu ma asteptam insa sa ma decoreze la Cotroceni pentru ce-am facut in opt ani de politica externa, nu sa ma condamne", isi dezvaluie acesta visul secret, dezamagit si ca nume precum Ghizella Vass, care i-a fost si sefa, si subordonata, se afla si ea acolo. „Era de o inteligenta uluitoare, dar era o executanta". Nici Leon Tisminetki nu are ce cauta acolo, zice el. „Fiu-sau l-a onorat ca l-a bagat in acest raport, ca rolul si influenta lui au fost minore", mai crede Andrei. Cind sta el, asa, si se gindeste cu dispret la puternicii zilei ii vine in minte Bubulina din „Zorba Grecul". „Ca niste hiene s-au aruncat asupra tarii asteia". Patetismul i se pierde insa in vesnica voie buna.

Ana Muresan inca mai asteapta o Dacie Fostul ministru Ana Muresan, responsabila cu aprobarea cererilor pentru Dacii si Trabanturi inainte de 1989, este acum membru al Asociatiei Pagubitilor de Autoturisme.

A condus Ministerul Comertului Interior in Guvernul lui Constantin Dascalescu (1982-1989). Pe masa ei ajungeau cererile romanilor care aspirau la o Dacie, un ARO, un Trabant sau la o masina de spalat. Cind ea insasi a vrut sa cumpere un autoturism, Ceausescu i-a scurtat-o : „Tovarasa, nu e frumos sa vaduvim poporul! Stai la coada!". Cum n-a ajuns in fata, astazi este membru al Asociatiei Pagubitilor de Autoturisme.

Dupa ce a fost gratiata de presedintele Ion Iliescu in 1994, alaturi de alti membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR, Ana Muresan a infiintat fundatia caritabila Umanitaria, dar mai rezolva si problemele fostilor colegi de minister: „Am vazut ca domnul Manea Manescu avea o pensie de 6 milioane si nu putea sa se descurce cu banii. Si m-am dus, am umblat, pentru ca n-avea pe cartea de munca nimic, am umblat peste tot pina si la Ploiesti, si i-am facut 29 de milioane de lei si i-am gasit si o femeie care sa vada de el, ca are 91 de ani si e bolnav grav. La fel cu Lina Ciobanu. E bolnava si ea tot asa, avea 6 milioane, si i-am facut 15 milioane", se lauda Muresan, ale carei venituri sint „secrete". Ce ii spune ei comunismul acum: facea rost greu de „marfa pentru populatie", „Nicolae Ceausescu era bun" dar „Ea" a provocat multe suferinte.

Altfel, Revolutia a fost o lovitura de stat, provocata de rusi si maghiari.

Se raresc tovarasii Din ultimul guvern de dinainte de 1989, multi au murit, iar dintre cei care se mai afla in viata cei mai multi traiesc acum in anonimat. „Tartorul" de la Cultura, Suzana Gidea, s-a stins acum citiva ani, la fel ca si Ion Dascalescu, fost prim-ministru, Ion Pungan (Comertul Exterior), Nicolae Agachi (Metalurgie), Gheorghe Caranfil (Chimie), Nicolae Doicaru (mort la vinatoare) si Ion Totu, viceprim-ministru (sinucis). Ion Avram (Constructii de masini) a ajuns sef la firma lui Ovidiu Tender, Florea Dumitrescu este profesor la „Spiru Haret", iar Ion Stanescu (Turism) este sef in Partidul Socialist al Muncii. Stefan Birlea, fost sef al Comitetului de Stat al Planificarii, a iesit la pensie ca profesor la Politehnica, Nicolae Constantin, fost viceprim-ministru, s-a mutat la Ploiesti, iar Petre Gigea (Finante) locuieste astazi in Craiova, unde zice ca si-a facut un nume ca scriitor. (M.C., D.L.)