In politica nu exista prietenii. Politica este "o curva". Orice compromis se permite in politica. Lovitura sub centura este regula in domeniul politicii. Traseismul politic e normal. S.a.m.d. Acest gen de afirmatii se poate auzi frecvent in dezbaterile de la televiziune. De la ele pleaca unii din cei pe care ii numim cu impardonabila usurinta analisti politici. Sunt afirmatiile recurente ale lui Boda si Cristoiu. Moderatorii de talk show pe teme de actualitate nu intervin, ci dau din cap aprobator. Presa de opinie abunda in afirmatii similare. Mass-media pare sa accepte imoralitatea politicii ca axioma fondatoare.
Critica la adresa unor personaje de mare vizibilitate din peisajul politic are parte la televizor de o colorata gesticulatie. Se dezbat infocat chestiuni "arzatoare" pentru natie, cum ar fi restaurantul preferat al presedintelui sau modelul de carja a premierului, subiecte pentru care se mobilizeaza ample resurse tehnice si umane. Discutiile despre etica deciziilor politice indica blazare si plictis. Ca si cum lipsa de onestitate, infidelitatea, terfelirea principiilor ar fi o fatalitate in politica, deci trebuie privite cu ingaduinta. Cetatenii Romaniei stiu ca nu pot incalca legi, reguli sau norme de conduita fara sanctiune penala, civila, administrativa sau cel putin morala, scolarii stiu ca vor fi pedepsiti daca sunt indisciplinati, copiii inteleg de mici ce inseamna "nu e voie". Acoperiti de imunitati si adesea de ingaduinta presei, decidentii se prostitueaza in vazul lumii, sustragandu-se consecintelor.
Astfel, Vadim Tudor si banda sa pot transforma sedinta solemna de condamnare a comunismului din Parlament intr-un spectacol violent, fara a fi impiedicat de conducatorul sedintei sau de oamenii de ordine, fara a i se cere destituirea din functia de vicepresedinte al Senatului, fara a fi chemat in fata Justitiei cel putin pentru "tulburarea linistii publice", pentru insultarea oaspetilor institutiei si instigare la violenta. Clementa unor comentarii de genul las' ca e bine asa, macar s-a vazut cine e Vadim, subliniaza absenta criteriilor etice si nepasarea fata de cetateni. Alegatorii au avut din nou ocazia sa constate ca lumea democratiei romanesti nu e la fel pentru ei, sanctionabili de catre Scoala, Politie, Primarie, Codul Muncii, Mama Justitie etc. si pentru alesi. Perversiunea sta in ascendentul strigator la cer detinut de figurile sinistre din Parlament, care continua sa decida pentru cetateanul onest, devotat, principial.
Voluntar sau involuntar, prezenta mass-media la locul evenimentului aduce, inaintea comentariilor, fapte si cronologii greu de contrazis in fata acuitatii camerei de luat vederi si a mobilitatii reporterilor, un avantaj al reality show-ului global. Dar pentru ca transmisiunea in direct nu e viata insasi, mass-media are de savarsit un act de evaluare a evenimentelor, cu criterii bine cumpanite, fiindca publicul asteapta de la presa o judecata dreapta si inteligibila.