Urmatorul autor din „Colectia Cotidianul" a predat zece ani la liceu, inainte sa cunoasca un fulgerator succes literar.

Cine afla cu ce se ocupau parintii lui Jostein Gaarder nu va fi atit de surprins de cursul ulterior al biografiei de acum faimosului autor al „Lumii Sofiei". Cu un tata director de scoala si o mama profesoara si autoare de carti pentru copii, micutul nascut la Oslo, in 1952, avea sa beneficieze de o educatie in cel mai pur spirit didactic scandinav. In mod cit se poate de natural, Gaarder a frecventat cursurile de limbi scandinave si teologie ale universitatii din capitala norvegiana si s-a pregatit pentru a deveni, la rindul sau, profesor. O cariera pe care a si practicat-o, dupa ce s-a mutat cu sotia la Bergen, in 1981. A predat filosofie la un liceu si a contribuit la manuale scolare chiar si dupa publicarea primei sale carti de fictiune, in 1986.

Lucrurile au luat o turnura radical diferita abia cinci ani mai tirziu, cind succesul fulminant al romanului-manual „Lumea Sofiei" i-a permis sa renunte la catedra, sa devina de profesie scriitor si chiar sa puna bazele unei fundatii ecologiste preocupate de dezvoltarea durabila si numite, evident, „Sofie". Incepind din 1997, aceasta acorda anual un premiu in valoare de 100.000 de dolari, decernat „unui individ sau unei organizatii cu merite in conceperea sau implementarea unei alternative la actualul model de dezvoltare" economica.

In august anul acesta, Gaarder a fost protagonistul unui scandal cu acuzatii de antisemitism, dupa ce, intr-un editorial dintr-un cotidian norvegian, condamnase in termeni foarte duri atacul israelian impotriva Libanului. „A se comporta ca poporul ales de Dumnezeu nu este numai o atitudine prosteasca si aroganta, ci si o crima impotriva umanitatii. Se numeste rasism. (...) Nu credem in promisiuni divine ca justificare pentru ocupatie si apartheid", a scris Gaarder, stirnind reactii vehemente din partea unor istorici, ca si a unora dintre membrii comunitatii evreiesti din Norvegia.