Isaac Newton este cea mai sclipitoare minte din perioada moderna, potrivit cititorilor portalului electronic, LiveScience.

Descoperirea gravitatiei, teoria relativitatii si inventarea becului sint citeva dintre momentele istorice care la vremea lor au derutat omenirea si chiar au condamnat minti sclipitoare la arderea pe rug. Astazi, invataturile eruditilor de altadata au devenit abecedare pentru oamenii de stiinta si motive de vot online pentru muritorii de rind.

Inventii din joaca

„Nu stiu cum arat eu in fata lumii, dar mie mi se pare ca sint un baiat care se joaca pe malul marii si se distreaza cautind din timp in timp pietricele mai colorate decit de obicei, sau o scoica rosie, in timp ce marele ocean al adevarului se intinde necunoscut in fata mea", spunea Sir Isaac Newton (1643-1727). El a strins cele mai multe voturi din partea internautilor, care l-au apreciat nu numai pentru formularea teoriei atractiei universale, ci si pentru gaselnitele sale mai putin cunoscute. Fizicianul a fost primul care a aratat ca lumina alba este compusa din radiatii monocromatice de diferite culori, a studiat viteza sunetului, a demonstrat ca legile naturii guverneaza atit miscarea globului terestru, cit si a altor corpuri ceresti, intuind ca orbitele pot fi nu numai eliptice, ci si hiperbolice si parabolice.

E=mc2

Se plictisea in scoala generala, asa ca la 12 ani a invatat geometria euclidiana. Laureat al Premiului Nobel pentru explicarea efectului fotoelectric, Albert Einstein (1879-1955) se situeaza pe locul doi in clasamentul geniilor. Desi este recunoscut in forurile superioare de stiinta pentru o multime de studii, teoria relativitatii i-a adus celebritatea, demonstrind ca, teoretic, nu este posibil sa se decida daca doua evenimente care se petrec in locuri diferite au loc in acelasi moment sau nu. Pe locul trei dupa fizicianul german se afla Leonardo Da Vinci (1452-1519), anatomist, arhitect, astronom, inginer, filosof, pictor si sculptor. Geniul renascentistului este urmat in top 10 de inginerul si fizicianul Nikola Tesla (1856-1943), ale carui origini se presupun ca ar fi istroromane. El a dezvoltat motorul cu inductie, becul cu lumina fluorescenta, sistemele de curent alternativ, puterea electrica si generatorul de curent alternativ.

„Si totusi se misca"

Tatal astronomiei moderne, fizicii si stiintei, Galileo Galilei (1564-1642), este cel mai devreme aparut in stiinta, comparativ cu celelalte nume din top. El a fost primul care, folosindu-se de un telescop, a observat mici „stele" luminoase in vecinatatea planetei Jupiter si a constatat ca este vorba despre sateliti ai planetei, ceea ce l-a condus la ideea existentei unui centru de gravitatie in afara Pamintului, teorie care l-a aruncat in ghearele Inchizitiei. Fizicianul e urmat in top de Benjamin Franklin (1706-1790), diplomat american, filosof si om de stiinta, care a organizat prima biblioteca din America si a inventat paratrasnetul.

Locul sapte ii revine compozitorului austriac Mozart (1756-1791), care si-a dovedit geniul muzical inca de la virsta de 5 ani, cind nici nu stia sa scrie, si a compus citeva piese pentru pian, transcrise imediat de tatal sau. Urmatoarea pozitie in clasament este ocupata de inventatorul becului, Thomas Edison (1847-1931), considerat cel mai productiv nascocitor din toate timpurile, cu aproape 1.100 de patente. Singurul om in viata care a prins un loc in lista LiveScience este Stephen Hawking (foto), renumit pentru cercetarile sale asupra gaurilor negre, teoretician al originii universului, profesor la catedra de matematica a Universitatii din Cambridge. Topul e incheiat de Johannes Kepler (1571-1630), matematician talentat, astrolog si astronom, figura-cheie a revolutiei stiintifice din secolul al XVII-lea.