Muzeele in ofsaid

Inca din 2003, au fost date Hotarari de Guvern si Legi prin care obiectele de arta trecute in catastife la valoarea lor contabila de intrare sa fie reevaluate. In realitate insa nu s-a intamplat nimic concret! Grav e ca cele mai multe dintre notele contabile ale bunurilor din muzee nu sunt insotite de fotografiile de inventar, incat sa nu poata fi stabilite fidel conditiile de deteriorare a unui obiect de patrimoniu. Astfel, au putut fi inlocuite ori chiar furate mii de obiecte de patrimoniu. Nici pana la aceasta ora, Ministerul Culturii si Cultelor nu a finalizat proiectul Registrului Informatizat al Bunurilor si nu a redactat normele de reevaluare. Nici un muzeu din Romania nu a implementat un sistem de asigurare a bunurilor culturale, fapt ce poate incuraja piata neagra de arta.
Avertizarea UNESCO
UNESCO si importante organizatii mondiale care apara patrimoniul cultural mondial au atras atentia asupra furturilor, instrainarilor, distrugerii ori traficului cu obiecte de patrimoniu cultural romanesc. Pierderile, nu numai materiale, ci in primul rand de valoare istoriografica, spirituala si culturala, depasesc in realitate contabilitatile UNESCO, sumele negotului ilegal cu obiecte de patrimoniu trecand, in ultimii 15 ani, de mai bine de 80 de milioane de Euro.
Inca din 1970, specialistii muzeografi au facut propuneri de reevaluare a patrimoniului cultural national. Acele propuneri n-au fost actualizate, insa, niciodata. In 2005, Guvernul Romaniei a modificat termenul de "reevaluare si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice", termen fixat, de altfel, printr-o alta Ordonanta, nr. 81 din 2003. In Ordonanta nr.3 din 13 ianuarie 2005, Guvernul a hotarat ca "bunurile din patrimoniul cultural national vor fi reevaluate de catre evaluatori autorizati in conditiile legii pana la finele anului 2007". Pana acum, singura forma de reevaluare a fost trecerea activelor contabile din lei vechi in lei noi. Nici chiar muzeele cu un numar de pana la 10.000 de piese nu pot realiza reevaluarea pentru ca nu au la indemana bani si nici evaluatori autorizati. Pentru prima data in exercitiul lor bugetar, muzeele vor trebui sa prevada bani pentru reevaluare, situatie dramatica pentru foarte multe dintre ele, atata timp cat abia pot obtine de la administratiile publice locale si judetene bani pentru subzistenta angajatilor. Din investigatia facuta de ZIUA, a reiesit ca nici un muzeu din Romania nu va reusi sa termine reevaluarea pana la 31 decembrie 2006.
Buget insuficient
Reevaluarea e dictata de faptul ca valoarea de inventar a unui obiect de patrimoniu nu corespunde cu valoarea reala de piata. Acest fapt a atras, dupa 1989, multe hotii si inlocuiri de valori patrimoniale. Termenul final de reevaluare e, in opinia specialistilor, nereal pentru ca muzeele din Romania au numeroase grave probleme: personalul de specialitate e din ce in ce mai rar, e prost platit si nu poate acoperi toate domeniile colectiilor unui muzeu. Nu exista nici acum criterii foarte clare de stabilire a stasului de fisa de evaluare. Muzeului de Arta din Timisoara, condus de scriitorul Marcel Tolcea, care detine 7200 piese de patrimoniu, i-ar trebui cel putin doi ani de zile pentru reevaluare, in conditiile in care muzeografii ce ar putea fi evaluatori autorizati ar fi scutiti de toate celelalte sarcini ce le revin. Costurile de reevaluare ar insemna in practica inca cel putin 15-20% din bugetul anual al muzeului timisorean. La ora aceasta, Muzeul de Arta din Timsoara are de asigurat colectia Corneliu Baba, o donatie a vaduvei maestrului. Donatia a fost evaluata, are un curator, Maria Albani, si 60 de piese (pictura in ulei). Cei de la Timisoara sunt ingrijorati de faptul ca numai asigurarea acestor piese va manca aproape tot bugetul anual dedicat Muzeului de Arta de pe malul Begai.
Termen prelungit
In urma demersului jurnalistic ZIUA, consilierul Ministrului Culturii si Cultelor, Andrei Gaitanaru, a anuntat ca termenul de reevaluare va fi iarasi prelungit pentru decembrie 2008. "Date fiind dificultatile intampinate, de institutiile muzeale in aplicarea prevederilor OG 81/2003, dificultati procedurale semnalate MCC, reevaluarea se afla inca in stadiu incipient; MCC a initiat un proiect de modificare a OG 81/2003, proiect aflat pe circuitul avizarii; printre propunerile de modificare, am inclus si prelungirea termenului de finalizare a reevaluarii, respectiv, am propus ca aceasta sa fie luna decembrie a anului 2008", a declarat Gaitanaru.
Ministerul Culturii se bazeaza pe evaluatorii angajati la stat
Din ce bani va fi realizata reevaluarea impusa de OG 81/2003? Din ce bani vor fi facute asigurarile pentru obiectele de patrimoniu aflate in special in categoria Tezaur?
Consilierul Ministrului Culturii si Cultelor, Andrei Gaitanaru, a oferit un raspuns intrebarilor legate de banii cheltuiti pentru reevaluare si asigurare. "MCC apreciaza ca reevaluarea trebuie facuta in cadrul institutiilor muzeale, de catre personalul acestora - costurile fiind astfel minime. Potrivit Legii 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice, fondurile destinate asigurarii patrimoniului cultural muzeal trebuie asigurate de catre ordonatorii principali de credite in subordinea carora functioneaza institutiile muzeale. In anul 2005, muzeele din subordinea MCC ne-au inaintat, la cerere, estimari ale costurilor de asigurare a patrimoniului propriu. Dupa cum am spus, intentia MCC este ca reevaluarea sa se efectueze in cadrul institutiilor, cu incadrare in bugetele acestora. Asigurarea bunurilor culturale aflate in patrimoniul muzeal revine administratorilor legali ai acestora sau, dupa caz, proprietarilor - respectiv institutiilor muzeale. Valorile sunt stabilite de comisii interne, in functie de fiecare caz particular", ne-a spus consilierul Gatanaru.
Despre faptul ca nici un muzeu din tara nu are implementat un sistem de asigurare a bunurilor culturale de tezaur, in afara celor expuse in expozitii temporare, acesta a oferit un raspuns diplomatic: "Nu avem informatii care sa confirme inexistenta unui sistem de asigurare in nici un muzeu din tara si nici exclusivitatea asigurarii pentru obiectele incluse in expozitii temporare. Implementarea unui sistem de asigurari presupune si existenta surselor de finantare, or, este evident ca in momentul de fata resursele financiare sunt insuficiente, nu doar pentru asigurarea patrimoniului muzeal, ci chiar si pentru functionarea la parametri normali a institutiilor muzeale".
Diferend Romania-Israel
Termenul de "garantiile guvernamentale" este privit diferit in cele doua state, dupa ce o expozitie prezentata la Nathanya doar cu un certificat temporar de asigurare nu s-a mai intors in tara.
Formula "asigurari guvernamentale", respectiv "garantii guvernamentale", se refera la asigurarea de catre Guvernul Romaniei a unor bunuri culturale apartinand institutiilor din strainatate, ce sunt incluse in expozitii temporare ce au loc pe teritoriul tarii noastre, precum si la asigurarea, de catre alte guverne, a unor bunuri culturale apartinand unor institutii romanesti ce participa la expozitii temporare pe teritoriul altor state. Pana in prezent, Romania a acordat o garantie guvernamentala Muzeului Mediteranean din Stockholm, pentru expozitia "Expeditia Suedeza in Cipru", gazduita de Muzeul National de Istorie a Romaniei, in anul 2005, precum si Muzeului Topkapi din Istanbul, pentru organizarea expozitiei "Sabia lui Stefan cel Mare", la Muzeul National de Arta al Romaniei, in anul 2004. Bugetul alocat initial activitatilor Biroului Muzee, Colectii si Garantii Guvernamentale in anul 2006 a fost de 500.000 RON, pentru programul "Patrimoniul in pericol" - program destinat restaurarii patrimoniului muzeelor in aer liber. Bugetul a fost suplimentat, cu 500.000 RON pentru programul mai sus amintit, alocandu-se fonduri de aproape 350.000 RON si pentru alte proiecte culturale ale institutiilor muzeale.
Romania are un diferend cu statul Israel legat de garantiile guvernamentale. Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si chiar MCC nu accepta sa plece nici o epozitie cu bunuri de patrimoniu cultural national in aceasta tara decat daca primeste garantii guvernamentale si semnatura ministrului Justitiei din Israel. In 1996, a fost creat un precedent in urma caruia o expozitie cu piese de cult ale Comunitatii Evreiesti din Romania, prezentata la Nathanya doar cu un certificat temporar de asigurare, nu s-a mai intors in tara.
Termen nereal pentru MNIR
Directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti (MNIR), Radu Coroama, sustine ca data reevaluarii bunurilor din patrimoniul cultural national s-a mutat de pe timpul Guvernarii Nastase, in 2004, in timpul Guvernarii Tariceanu. Normele de reevaluare nu le-a facut pana acum nimeni, desi MNIR a fost singura institutie muzeala de la noi care a facut de mai multe ori Ministerului Culturii si Cultelor propuneri de norme pentru cele opt categorii de patrimoniu. O problema importanta e aceea ca nu se stie cine sunt evaluatorii autorizati, care sunt cu totul si cu totul altii decat cei agreati de Ministerul Justitiei ori de expertii validati de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Pentru MNIR, care are in inventar peste 600.000 de piese, termenul impus pentru reevaluare este nereal. In aceeasi situatie se afla si Muzeul de Istorie de la Cluj, cu peste 420.000 de piese.
Evaluatorii autorizati, numarati pe degete la Sibiu
Si Muzeul Astra din Sibiu, cu peste 100.000 de bunuri culturale, asteapta elaborarea normelor metodologice de catre Ministerul Culturii si Cultelor. Timpul fizic de reevaluare este insuficient pentru ca evaluatorii autorizati sunt numarati pe degete, fiecare pe domeniul sau, disponibili in acelasi timp pentru intreaga retea muzeala Astra. Corneliu Bucur, directorul general al Muzeului Astra, a punctat urmatoarele hibe: "lipsa normelor de reevaluare a bunurilor culturale din domeniul public; absenta totala a fondurilor; lipsa fondurilor pentru plata evaluatorilor si a asigurarilor; lipsa fondurilor pentru asigurarea cu sisteme antiefractie mai performante decat cele existente".
Posibilitati reduse
Scriitorul Florin Sicoie, directorul general al Muzeului Judetean de Arta Prahova "Ion Ionescu-Quintus" din Ploiesti, considera ca una dintre cele mai importante probleme este lipsa fondurilor. "Pana la ora la care discutam, acea parte din patrimoniul muzeului nostru susceptibila de reevaluare nu a fost supusa acestei proceduri decat in foarte mica masura, din cauza insuficientei fondurilor. Sa nu uitam ca reevaluarea presupune o expertizare ale carei costuri nu sunt deloc de neglijat. Este si motivul pentru care termenul de 31 decembrie 2007 nu mi se pare realist. Sumele necesare reevaluarii si asigurarii patrimoniului, atunci cand acesta contine lucrari foarte valoroase, sunt foarte mari, de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi. Iar prima de asigurare trebuie platita anual. Cele doua procese, cel de reevaluare si cel de asigurare a lucrarilor, trebuie sa mearga in paralel. Sumele necesare reevaluarii si asigurarii depasesc, oricat de mare ar fi bunavointa conducerilor consiliilor judetene, posibilitatile economice ale acestora", ne-a spus Florin Sicoie.

---

Despre autor: