Ion Bogdan LEFTER: Romania reformista in mici (mici?) exemple

Tara se transforma in ritm accelerat. Cu toate restantele care mai raman de recuperat, cu birocratia corupta, cu prea frecventele aranjamente, ilegalitati, frustrari, suferinte, "trend"-ul indica - totusi - fara dubiu evolutia pozitiva, rapida, certa. Negativistii intratabili, care au insotit tranzitia postcomunista cu sumbrele lor profetii negre, aluneca definitiv in ridicol.
Diagnostic de ansamblu, privind lucrurile la scara nationala. Ce se intampla - insa - in micile comunitati, la nivel local, acolo unde trebuie sa se refaca tesutul social activ, fara de care "binele colectiv" pe care-l numim "democratie" nu e posibil?
Doua exemple din ce am vazut cu ochii mei, calatorind la Craiova si la Cluj.
In "Cetatea Baniei" apare din 1998 o revista de orientare europeista: "Mozaicul". Titlul il reia pe cel al unei meritorii publicatii craiovene din epoca pasoptista (1838-1839). "Mentorul spiritual" al noului "Mozaic" a fost carturarul Adrian Marino, "neopasoptist" declarat, militant pentru independenta de spirit, in sensul liberal al cuvantului. Revista craioveana organizeaza in fiecare toamna "Colocviile Mozaicul", in cadrul carora ia in dezbatere teme - fireste - "europeiste". Anul acesta, genericul a fost "Europa si spiritul competitiei - exigente ale integrarii culturale". In jurul lui Nicolae Marinescu, fondatorul noului "Mozaic", si al lui Constantin M. Popa, redactorul-sef, critic literar si monografist al lui Marino, s-a strins un grup de intelectuali tineri, scriitori, artisti, universitari, studenti care gandesc european acolo, in provincia olteana, fara complexe, deschisi catre valorile tolerantei si ale pluralismului. Alte cateva nume: Ion Buzera, Xenia Caro, Ionel Ciupureanu, Luminita Corneanu, Gabriel Cosoveanu, Ioana Dinulescu, Horia Dulvac, Mihai Ene, Ion Maria, Ion Militaru, Sorina Sorescu, Cornel Mihai Ungureanu. Alaturi de "mozaicari" (cum isi spun in gluma redactorii si colaboratorii revistei) ii regasesc mereu si pe alti artisti si oameni publici ai urbei, de la Emil Boroghina, artizanul succeselor pe care le-a inregistrat Teatrul Natonal craiovean in primul deceniu postcomunist, si pana la Gheorghe Fabian, animatorul Filamonicii locale. Cu totii contribuie la asamblarea "mozaicului" de idei libere si de mentalitati novatoare care caracterizeaza societatea postmoderna.
La Cluj am regasit conclavul Asociatiei Nationale a Profesorilor de Romana "Ioan Em. Petrescu". O mica initiativa a unui mic grup de profesoare bataioase care au pus pe roate o organizatie independenta, cu filiale in toate judetele din tara, cu cateva sute de membri. O data pe an vin la Conferintele ANPRO, pe cheltuiala proprie, pentru a face schimb de experiente si pentru a dezbate problemele invatamantului romanesc, in primul rand ale specialitatii lor, dintr-o perspectiva critica, radical reformista. Corina Dindelegan, Monica Halaszi, Luminita Medesan, Mirela Muresan, Monica Onojescu, Achim si Carmen Stoian, pentru a da doar numele celor mai active/activi, alaturi de Alina Pamfil, presedinta ANPRO, profesoara la Universitatea "Babes-Bolyai", infuzeaza energie, inteligenta, spirit novator unui sistem - cel al educatiei - care va fi obligat sa evolueze rapid in spatiul competitiv, exigent al Europei integrate.
Initiative - si cea craioveana, si cea clujeana - independente, la scara mica a "provinciei".
Dar poate ca nu sunt chiar mici!

---

Despre autor: