Este Seful Clinicii de Chirurgie Toracica de la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central si Presedintele Societatii Romane de Chirurgie Toracica. Este autorul a peste 200 de lucrari stiintifice in domeniul chirurgiei toracice. Teodor Horvat implineste astazi 56 de ani.

""In medicina trebuie sa fii un truditor""

""A fost un an bun din punct de vedere chirurgical. Sunt in Armata din 1969. Ziua de astazi este cea mai trista din viata mea, datorita faptului ca trec in rezerva ca si general. Asta mi-a umbrit totul. Nu-mi vine usor sa ma despart de haina militara, dar, din pacate, ceasul inapoi nu se mai poate da. Regret ca nu am putut sa realizez pana in momentul de fata transplantul pulmonar. Acest tip de operatie nu se poate face de unul singur. Trebuie sa fii foarte bine ancorat intr-un sistem. Satisfactia profesionala este cea care mi-a adus tot. Lucrul bine facut, numarul foarte mare de pacienti care mi se adreseaza. Cele mai mari satisfactii le am atunci cand vin la mine bolnavi pe care i-am operat cu mult timp in urma si despre care nu mai stiu nimic. Nu exista bucurie mai mare decat sa-i vad sanatosi.

Citeste si:

Intotdeauna mi-am dorit sa am o profesie prin intermediul careia sa intru in contact cu oamenii. Mi s-a parut ca medicina, in special chirurgia, imi ofera aceasta posibilitate. Am intrat al saptelea la medicina, am iesit primul. La toate examenele pe care le-am dat am fost primul pe tara. Probabil ca destinul meu a fost ca eu sa nu am viata personala, ci sa port intotdeauna grija altuia. Faptul ca nu am avut catastrofe personale pot sa-l consider un noroc. Am avut, in schimb, foarte multe obstacole chirurgicale pe care am incercat sa le depasesc si se pare ca am reusit. De multe ori m-am gandit daca as face acelasi lucru in cazul in care as avea posibilitatea sa o iau de la capat. De foarte multe ori am zis ca nu as mai face acelasi lucru. Daca ar fi sa aleg, nu m-as mai duce la Facultatea de Medicina, nu m-as mai fi facut doctor chirurg. Dar asta ma tine pret de un minut, cat imi merge gandul. Dupa care imi revin si ma gandesc ca tot asta as fi facut, pentru ca nu ma vad facand altceva. Poate, preot, pentru ca tot in mijlocul oamenilor as fi fost. Ca preot, probabil ca as fi facut promisiuni pe care enoriasii le-ar fi acceptat in viata de apoi.

Ca medic chirurg, promisiunile mele trebuie sa se concretizeze in perioada imediat urmatoare. In chirurgie trebuie sa fii un truditor de dimineata pana seara. Nu poti sa mergi pe noroc in chirurgie. De multe ori m-am simtit descurajat. M-a descurajat bolnavul pe care nu l-am putut salva. M-am gandit ca nu trebuie sa ma las infrant, pentru ca, daca am pierdut un bolnav, l-am pierdut din cauza ivirii unor complicatii pe care eu nu le puteam controla. Cea mai mare dorinta este sa fiu sanatos. Daca voi fi sanatos, voi putea face si pe altii sanatosi.""