Dupa pierderea imunitatii pe care i-a dat-o functia de premier, magistratura italiana se ocupa din nou, democratic, de „colectia" proceselor lui Silvio.

La Tribunalul din Milano s-a reluat ieri procesul impotriva lui Silvio Berlusconi in cazul Mediaset, trustul proprietate a fostului premier italian. Avocatii au cerut inlocuirea presedintelui completului de judecata, o „cunostinta" mai veche, de la procesele anterioare, iar procesul s-a aminat pentru 27 noiembrie.

Obiectul cercetarilor l-au facut operatiuni financiare de cumparare a drepturilor de televizare de la case de productie americane. Productiile achizitionate au fost „pasate", doar pe hirtie, de la o societate la alta a grupului Berlusconi, in scopul de a mari in mod artificial pretul bunurilor achizitionate si de a beneficia de reduceri fiscale. Reducerile sint acordate prin legea Tremonti, aprobata de guvernul Berlusconi pentru a detaxa activele reinvestite de firme. Falsul in bilant este evaluat de magistrati la 180 de milioane de euro, numai in 1994.

Colectionarul de condamnari si… achitari

Palmaresul proceselor berlusconiene contine acuzatii de marturie mincinoasa, dare de mita catre Garda de Finante, coruptie judiciara, finantare ilicita a partidelor politice, fals in bilanturile contabile, frauda fiscala, apropriere necuvenita de bunuri imobile. Pentru fiecare dintre aceste acuzatii, Berlusconi a incasat condamnari cu inchisoarea sau cu plata de amenzi. In Apel insa, a venit aproape invariabil achitarea sau suspendarea pedepselor. Motivul invocat a fost, tot invariabil, expirarea timpului acordat cercetarilor.

Procurorul madrilen anticoruptie Baltazar Garzon Real, dupa ce a cerut in 2001 guvernului italian anchetarea lui Berlusconi sau privarea acestuia de imunitate pentru a putea fi judecat in Spania, nu a primit nici un raspuns. Magnatul este acuzat, impreuna cu alti manageri ai grupului Fininvest, ca s-a folosit de nume de imprumut si de operatiuni financiare ilicite pentru a prelua controlul majoritar al canalului tv spaniol Telecinco. Garzon a avut rabdare pina ce ex-premierul a trecut in opozitie si a redeschis procesul impotriva miliardarului italian.

Cosa Nostra, un partener de afaceri

Berlusconi a fost acuzat de asociere mafiota si reciclare de bani murdari. In baza cererii Procuraturii, la Palermo a fost clasata aceasta ancheta pe motiv ca termenul maxim prevazut pentru cercetari a expirat.

Cercetarile Procuraturii de la Florenta si Caltanissetta asupra presupusilor „ordonatori cu fata acoperita" ai atentatelor din 1992 (in care si-au pierdut viata judecatorii antimafia Falcone si Borsellino) si din 1993 (Milano, Florenta, Roma) sint de asemenea clasate pentru expirarea termenului acordat cercetarilor.

La Florenta, procurorii au stabilit ca Berlusconi a „intretinut raporturi nu doar episodice cu subiectii criminali care au programat atentatele". Subiectii sint, de fapt, clanul mafiot Corleone, care a condus timp de 20 de ani Cosa Nostra si a comis sute de executii si cel putin sase atentate.

S-a stabilit ca exista o „convergenta obiectiva a intereselor politice ale Cosa Nostra cu unele linii programatice ale partidului «Forza Italia»". Procurorul de la Caltanissetta a scris ca „actele din dosar au demonstrat subzistenta diferitelor posibilitati de contact intre oameni apartinind Cosei Nostra si exponenti ai societatilor controlate de cei cercetati (printre care si Berlusconi). Dar insuficienta indiciilor impune clasarea".

In fine, sentinta Curtii de Apel de la Caltanissetta din 23 iunie 2001, care a condamnat 37 de capi ai mafiei pentru atentatele de la Capaci (Sicilia), contine un capitol intitulat „Contactele intre Salvatore Riina si Berlusconi". Riina este „il capo dei tutti capi" al clanului Corleone. S-a dovedit ca mafia a avut cu cei doi „un raport fructuos, cel putin la nivel economic". Atit de fructuos, incit in 1992 „proiectul politic al Cosei Nostra pe versantul institutional viza sa realizeze noi echilibre si aliante cu oficiali din politica si economie".