"Chestiunea liberala" tine capul de afis al fierbintelii actualitatii politice romanesti, precum preocupa "Chestiunea Orientala" agenda cancelariilor europene din preajma Congresului de la Berlin.
Luptele intestine din launtrul Partidului National Liberal au dat in clocot. Framantarile, neintelegerile, disensiunile, interesele financiare mai putin cunoscute si mai putin vizibile divergente, dar si vanitatile si orgoliile egocentrate - o mai veche si cronica boala a istoriei PNL - au condus deja la expulzari, demisii/demiteri, suspendari, avertismente, practic, toata gama de sanctiuni a fost utilizata. Si pedepsele disciplinare au produs efecte. PNL-ul se afla intr-o pozitie extrem de dificila. Si, in acelasi timp, de mare responsabilitate. Dincolo de bunele rezultate obtinute alaturi de PD si partidele sustinatoare in plan economic, financiar si administrativ, dincolo de rezolvarea multor obligatii asumate in procesul integrarii. Sunt realitatile bune ale actualei aliante DA, din nefericire coplesita de infernul luptelor de culise. Dintre partenerii aliantei si din interiorul fiecarui partid in parte. Ce sa mai inteleaga omul simplu din tot acest paienjenis de conflicte cvasigeneralizat? Activitatea CNSAS si deconspirarile ce au urmat, departe de a mai limpezi si clarifica situarea unor oameni politici in registrul etico-moral dorit, a complicat si mai tare lucrurile. Spectacolul oferit de catre PNL, amplificat in negativ de media, este mai mult decat jenant. Si regretabil. Ad integrum. Sigur ca nu ne iluzionam asupra prezentului, niciodata politica nu a fost un joc pentru iepurasi si lebede. Dar aveam, avem inca, sansa sa facem ca lucrurile sa fie mai altfel decat pe vremea lui Caragiale. Tatal. Revenind la PNL, cel mai expus si afectat dintre marile partide care isi joaca in aceste zile viitorul. Disidenta stolojanica, la care s-au raliat nu doar fosti lideri, unii chiar importanti ai partidului, beneficiaza si de sustinerea de ultima ora a unor membri marcanti ai cabinetului Tariceanu. Dincolo de preferintele sau idiosincraziile noastre, trebuie sa acceptam faptul ca marja de manevra a primului-ministru, intre o atitudine dura si o alta tolerant-negociabila fata de oponenti, a scazut foarte tare. Nu stim bine care este situatia "in teritoriu", pentru a evalua corect raportul de forte, dar logic ar fi, si bunul simt natural ne-ar duce la ideea ca gasirea unor solutii de compromis ar fi benefica pentru toata lumea. Nu doar pentru unitatea PNL-ului, ci si pentru stabilitatea politica a tarii. Un armistitiu pe termen scurt si negocierea unei platforme politice care sa impace gruparile din interiorul PNL cu interesele superioare ale Romaniei ar fi de dorit. Asa cum functioneaza Romania de azi, diferentele doctrinar-ideologice dintre PNL, PD si PSD sunt de natura detaliilor. "Betia de cuvinte" si avantul retoric al vocalizelor oferit de numerosi lideri, care mai mult stau in fata camerelor de luat vederi decat in cabinetele de lucru, este rau productiva. O pace, chiar si temporara, nu ar strica nimanui. Se doresc alegeri anticipate pentru a limpezi cine conduce si administreaza Romania? Foarte bine. Se poate face politica si fara acest spectacol devenit deja jenant, care epuizeaza nu doar surse si resurse, ci chiar si puterea de intelegere a celor neimplicati direct. "Chestiunea liberala" are o stringenta care merita atentia si interesul intregii Romanii. O stingere a conflictului la "Carul cu bere" ar fi o solutie constructiva in pragul sarbatorilor de iarna. Si de UE, desigur.