Nu suntem o tara neguvernabila, cum din cand in cand inclinam sa credem sau se crede despre noi in lumea civilizata. Putem fi guvernati foarte bine, cu harapnicul sau cu zaharelul, si cel mai bine cu amandoua deodata, folosite dupa imprejurari, cu o viclenie pragmatica. N-am fost altfel guvernati niciodata, de cand ne stim, nici macar in perioada comunista, cand ne-am fi asteptat, cat de cat, la prevalenta unor principii, fie ele si diabolice. Dar ti-ai gasit, sa fii diabolic (sau angelic) in Romania, unde totul se ia usor, unde se rade la-nmormantari si se plange la carciuma, unde sub pojghita legilor e inca atotputernica legea pamantului, adica faradelegea noastra cotidiana. De-asta mi se pare cam pompieristica povestea cu condamnarea comunismului ca sistem criminal la noi: si comunismul, si securitatea au fost aici balcanice, negociatoare, cu fundu-n doua luntre. Au fost patru milioane de comunisti care nu erau comunisti (caci altfel unde sunt ei azi?), a fost un partid care era un fel de satrapie orientala, a fost o politie politica la fel de plina de spagari, invartiti si cretini ca orice alta institutie de la noi. Nu poti impune reguli, criterii si legi unei mase nediferentiate de ""lume, lume, lume"" (vorba lui Caragiale), dezradacinata de la tara si inca neinradacinata la oras. Nici macar reguli draconice. Oricand nepotismul, bacsisul, favorul, scarpinarea reciproca pe spinare vor produce atatea exceptii, incat regula va ramane exterioara si goala, precum comunismul (care comunism?).

La noi, doctrinele politice n-au prins, nici macar primitiva impartire a esichierului politic in dreapta si stanga. Suntem de fapt ca un copil care inca nu stie care-i este mana dreapta si care cea stanga. Orice nucleu doctrinar a fost zdrobit in fasa, acoperit de zoaiele coruptiei si incompetentei. PNT-CD, doctrina crestin-democrata adica, s-a dizolvat fara urme, ca PCR-ul altadata, dupa patru ani de prostii grotesti la guvernare. Ce-au avut Ciorbea si Radu Vasile cu democratia crestina? Datul din clanta? Ghiulul de pe deget? Colaborarea cu Securitatea? Pe de alta parte, social-democratia, o alta mare doctrina europeana, a produs mai intai cel mai mic partid romanesc (al lui Cunescu), ca sa-l moseasca mai apoi pe cel mai mare: PSD-ul lui Iliescu si Nastase. Dar cine poate sustine ca PSD-ul a avut vreodata cea mai mica legatura cu doctrina social-democrata, in afara de nume? Ca si PCR-ul, PSD nici n-a fost un partid, ci o cloaca de oportunisti, condusa de trei-patru ticalosi pusi pe acumulat putere sau avutie.

Astazi e randul partidului
liberal, singurul care, o vreme, a fost decent si european la noi,
sa se dizolve prin propriile lui greseli, prin chiar neputinta lui de a se tine de doctrina liberala. Care doctrina? Patriciu trage dintr-o parte, Basescu din alta. Fiecare membru, pana la cei mai marunti, e fie omul unuia, fie al celuilalt. Vom ajunge curand ca insii din
Top 300 sa-si traga partide asa cum isi trag ziare, televiziuni si femei frumoase. Caci ce nu se poate cumpara la noi? Si-atunci vom sti o treaba: partidul lui cutare, al lui cutare sau al lui cutare. Dreapta, stanga, liberalism, social-democratie? Cu ce se mananca astea?

In Romania a existat mereu, de fapt, un singur mare partid: partidul populist, al maselor nediferentiate. O singura mare doctrina: interesul personal. Un singur mare lider: despotul cu garbaci intr-o mana (dreapta sau stanga, ce conteaza?) si zaharel in cealalta. Uitati-va spre ce tindem acum, ce partid prospera si cine ne conduce. Nu e nevoie de binoclu, se vede si cu ochiul liber.