INTERVENTII l In numele ""Internationalei proletare""
""Reabilitarile"" si incercarile de reformare conduc la crize soldate cu puternice contestatii si revendicari sociale si politice in Polonia si Ungaria. ""Dezghetul"" din lagarul comunist se soldeaza in toamna lui 1956 in Ungaria cu mii de morti, raniti si deportati in urma interventiei trupelor sovietice. In vara lui 1956, in Polonia au izbucnit revolte muncitoresti, urmate in toamna aceluiasi an de o puternica miscare populara in Ungaria. MUNCITORII, CONTRA PARTIDULUI. In iunie, circa 20.000 de muncitori de la uzina ""Stalin"" din Poznan au intrat in greva, protestand impotriva decalajului tot mai accentuat dintre salarii si preturi si a cresterii normelor de productie. Interventia fortelor de ordine s-a finalizat cu 53 de morti si 300 de raniti. Pe motiv ca liderii stalinisti polonezi ""pierdusera legatura cu muncitorii"", s-a reusit acceptul sovieticilor pentru schimbarile de la varful partidului. In fruntea lui, dupa mari presiuni populare, a ajuns la 22 octombrie 1956 W. Gomulka, fost condamnat pentru ""nationalism"" in timpul lui Stalin. SIMBOLURILE REVOLUTIEI. Inceputul tulburarilor de la Budapesta s-a datorat intelectualilor si studentilor. Bela Kuhn, liderul ""revolutiei bolsevice maghiare"" din 1919, executat in anii ""marii terori staliniste"" din anii a€™30 la Moscova, era prezentat in acest moment ""erou national"" in opozitie cu fostul lider Rakosi. In urma actiunilor cercului literar ""Petofi"", Rakosi fusese nevoit sa se refugieze inca din vara lui 1956 la Moscova. Intelectualii Clubului ""Petofi"" au un rol deosebit de important in militantismul revenirii la simbolurile si idealurile nationale ale Ungariei pasoptiste. Poetul Petofi Sandor (ucis pe campul de lupta de un soldat rus al tarului Nicolae I aliat cu Curtea Imperiala de la Viena pentru zdrobirea lui Kossuth) si generalul de origine poloneza Jozsef Bem (alaturat revolutionarilor maghiari de la 1848) devin idolii multimilor. Funeraliile solemne facute lui Laszlo Rajk si celorlalti lideri comunisti executati in 1949 adunasera la inceputul lui octombrie o multime de circa 300.000 de oameni. Laszlo Rajk, fost ministru de Interne (si ulterior de Externe), fusese executat in 1949 intr-un proces stalinist postbelic, impreuna cu alti demnitari comunisti. De altfel, ""victimele staliniste"" sunt in numar mare in Ungaria (doar in 1952 erau peste 144.000 de arestati in procese ""economice""). 13 ZILE DE REVOLUTIE. Atat au durat demonstratiile si ciocnirile contestatarilor unguri cu fortele de represiune din tara si cu trupele sovietice. Dupa ce la 23 octombrie intr-un miting de la Universitatea tehnica se adopta o rezolutie, are loc o mare demonstratie organizata de Clubul ""Petofi"" in semn de simpatie cu polonezii. In fata coloanei marsaluiau fosti detinuti in procesele staliniste, amintire vie a suferintelor datorate sovieticilor. Cand coloana de demonstranti a ajuns in fata Parlamentului, la cererea multimii, Imre Nagy, unul dintre fostii cominternisti, inchis si torturat cu prilejul anchetarii grupului Rajk, tine un discurs. A fost daramata statuia lui Stalin si lupte grele s-au dat intre manifestanti si fortele de ordine in fata Radioului. Faptul ca militari din serviciile speciale au tras asupra manifestantilor declanseaza revolta. De partea revoltatilor trec si unitati ale armatei. Multimea dezlantuita incepe vanatoarea membrilor AVH - politia politica maghiara. 234 de agenti sau presupusi agenti sunt impuscati, incendiati ori spanzurati de felinare. REVENDICARI DEMOCRATICE. Demonstrantii si-au sustinut revendicarile intr-un program din 14 puncte, raspandit prin manifeste pretutindeni la Budapesta. In esenta, acestea erau: convocarea unui nou congres al partidului si noi alegeri; pluripartidism; remanierea guvernului si includerea lui Imre Nagy in el; stabilirea colaborarii cu sovieticii si cu celelalte state pe baza principiului egalitatii si neamestecului in treburile interne; retragerea trupelor sovietice; reorganizarea economiei si revizuirea normelor de munca pentru muncitori si a cotelor pentru tarani; libertatea totala de opinie si libertatea presei. ""AJUTOR"" SOVIETIC. A doua zi, Nagy a fost numit prim-ministru, insa la nivelul conducerii partidului sunt grave disensiuni intre ""stalinisti"" si ""reformatori"". Apare si o scrisoare prin care conducerea de partid maghiara solicita ajutor militar sovietic. Totodata, Nagy anunta retragerea Ungariei din Tratatul de la Varsovia. Intre unitatile militare sovietice si trupele serviciilor speciale, pe de o parte, si multimea careia i s-au adaugat forte armate maghiare, pe de alta parte, au loc ciocniri armate. Timp de sase zile, acestia se infrunta pe strazile Budapestei si in orasele de provincie. Intre timp, in capitala Ungariei sosesc intr-o vizita-fulger doi sefi sovietici: Mikoian si Suslov. Ei vor decide demisia primului secretar Gero si inlocuirea lui cu Janos Kadar si consolideaza pozitia de prim-ministru a lui Imre Nagy, negociind incetarea focului. CAPCANA. La 29 octombrie sosesc declaratii de simpatie din partea lui Tito si Gomulka. A doua zi, insa, multimile rasculate ataca sediul partidului comunist si Imre Nagy declara abolirea sistemului partidului unic si reconstituirea partidelor interbelice. La 31 octombrie, multimile protesteaza impotriva comunismului si cer un guvern condus de cardinalul Mindszenty. Kadar dispare. Fara a-si fi instiintat tovarasii pleaca sa-i intalneasca pe reprezentantii sovietici. In primele doua zile ale lui noiembrie, Hrusciov face un impresionant tur aerian pentru a se sfatui cu liderii de la Varsovia, Bucuresti, Praga, Sofia si Belgrad. Cu totii isi dau acordul pentru o noua interventie armata. Desi ambasadorul sovietic la Budapesta, Iuri Andropov, negase ca trupele sovietice ar face pregatiri de interventie, in zorii zilei de 3 noiembrie, 2.500 de blindate, 1.000 de vehicule de toate tipurile si 75.000 de soldati sovietici invadeaza Budapesta. La bordul unui tanc sovietic se intorc din scurta calatorie la sovietici si Janos Kadar, si Ferenc Munich, gata pregatiti pentru conducere. In noua situatie, cativa dintre liderii reformatori, in frunte cu Imre Nagy solicita protectie ambasadei iugoslave. Pierderile sunt dificil de estimat. De la 23 octombrie si pana la 4 noiembrie au fost ucisi circa 2.500-3.000 de oameni, peste 19.000 au fost raniti, 200.000 - deportati si refugiati. ""VIERMELE"" HRUSCIOV